Libertate 17."Am nevoie de tine acum"

Vorbeam data trecuta de faptul ca o relatie implica si sacrificiu,puterea de a ti invinge temerile,puterea de a arata peroanei iubite c-o iubesti neconditionat,ca pentru fericirea voastra nu trebuie sa dati socoteala nimanui,fiindca este viata voastra,iar ceea ce Dumnezeu uneste niciun om nu poate separa,chiar daca isi doreste.

Cand treci prin foc si prin furtuna,iti dai seama ca relatia merita traita,ca exista dragoste nu doar sentimente trecatoare,sentimente firave,sentimente care nu sunt suficient de puternice incat sa poata rezista greutatilor.

"Sunt clipe cand imi vin in cap cuvinte pe care mi as dori sa le ingrop,sa le ard,sa nu mi le mai amintesc.Dar,este practic imposibil pentru ca vin alte clipe care imi aduc aminte de ele...Si plang,iar atunci imi dau seama cat il iubesc pe Nicolas,si printre lacrimi mereu soptesc"am nevoie de tine acum".Mereu ma intreb daca lacrimile pe care le-am varsat pntru anumite persoane chiar au meritat....iar acum stand si analizand,imi dau seama ca nu,n-au meritat.De ce?Pntru ca afirmatiile pe care le faceau,in afara faptului ca nu erau bazate decat pe faptul ca ele actioneaza asa,si judeca prin prisma a ceea ce ele fac,mai au chiar si pretentia sa le fie acceptate ideile,convingerile.

Astfel de oameni nu merita!Mai ales cand se gandesc doar la ei,la propriile placeri.Dar ce?Eu ce sunt,masina?Sunt om,respir,inspir,simt,am doare,rad,tusesc,plang,alerg,iubesc,iubesc,iubesc,iubesc!!!!Iar pentru ca iubesc,sunt fericita,Nicolas e fericirea mea,si de aceea merita orice risc,merita orice,pentru ca-l iubesc,si pentru ca-l iubesc,nu am niciun regret!!!"

"Vin o la mine!

Sa stii ca am inghetat pentru o clipa...

De ce?

Am crezut ca esti in spatele meu...

Dar sunt....

Dar nu te vad...(nu rade)

Simte-ma...sunt peste tot...in special in suflet..Pune ti mana pe piept.Bate?

Tare...

Ma simti inseamna!

Te iubesc!

Si eu,pentru vecie!"

Libertate 16.

Poate va vin prin gand idei precum"Cum de se pot iubi atat?","De ce ei,si nu eu?""Ce au ei atat de special?","Eu n-am simtit niciodata asa ceva,si nici nu vreau,prea multa dragoste strica","Vreau si eu sa simt acest lucru?","Oare cand voi avea si eu fericirea lor?

Pentru alte mii de ganduri,o sa va raspund acum scurt si la obiect:Niciodata nu veti simti la fel!O sa ma intrebati de ce.Raspunsul este simplu.Fiecare persoana prin constructia ei,este total dierita de o alta,asadar simte diferit,gandeste diferit,vrea diferit.Sunt multi cei care ma vor contrazice.Ok,dreptul lor,dar undeva in suflet stiu ca am dreptate.DE altfel,exista persoane care nu vor sa se angajeze in asa ceva,pentru ca ei vad dragostea precum un targ,sau pur si simplu li se pare prea complicat asa ceva,si astefel prefera ceva de scurta durata,fara complicatii,si asta doar asa..pentru un sarut...poate si ceva mai mult....dar e total diferit de ceea ce inseamna dragoste.

De altfel,dragostea inseamna si sacrificiu,puterea de a-ti invinge propriile temeri,de a nu-ti pasa de ceea ce cred altii,astefelca,tu stii cel mai bine cum ti-e bine(asta implica sinceritate fata de propria-ti persoana si fata de cea de langa tine).Asadar,pentru fericirea ta,nu trebuie sa dai socoteala nimanui.
Mai aud vorbe de genul"cariera inaintea dragostei."Nu-i condamn pe cei care nu si-au gasit din pacate dragostea adevarata,dar cei care si-au gasit-o nu ar trebui sa mai gandeasca asa,cel putin din punctul meu de vedere.
In primul rand pentru ca,o fi usor sa ajungi in varful piramidei(cate modalitati sunt azi),dar mai greu este sa te mentii acolo.Ai bani.Dar banii vin si pleaca la fel de repede cum au aparaut.Ai faima.Dar cand vine un altul sau o alta inaintea ta(prin diferite modalitati),te cam duci la fundul sacului.Si atunci,vei observa ca esti singur.
"FAIMA"nu poate sa-ti mai aduca bucurie,asadar incepi s-o cauti acolo unde ai lasat-o sa se prafuiasca,dar vei avea surpriza sa nu o mai gasesti,si atunci ce faci?Incerci s-o iei de la capat?Singur?Nu o sa fie cam greu cand iti vin in minte tot felul de amintiri?Nu o sa fie cam greu sa-ti dai seama ca pentru ceva care a durat 5 ani,ai ranit o persoana pentru toata viata?NU vei gasi apoi acea perosna in tot si toate?O vei vrea inapoi...dar e prea tarziu....
De aceea am invatat ca cel mai de pret sunt persoanele care te iubesc si pe care le iubesti.E foarte bine atunci cand iti dau un sfat sa-l urmezi,sa nu crezi ca-ti vor raul.Si evident ca ma refer la persoanele care intr-adevar tin la tine,care n-au niciun interes sa te minta,sau sa-ti strice cariera.

"Am trecut prin multe fiind in aceasta relatie.AM invatat nu numai despre noi,ci despre oameni in general.Am fost dezamagita la un moment dat foarte puternic,am zis ca nu poate sa mi se intample asa ceva.NU ACEA PERSOANA.DE CE A TREBUIT SA FIE ACEA PERSOANA?
Asta ma tot intrebam mereu...Dar mama,Nicolas,mi-au fost aproape.Ei au fost cei care au fot obiectivi cu mine exact atunci cand a trebuit,si subiectivi doar in momentele in care a fost necesar.Cred ca asta e iubirea.Nu numai un sarut.Iubirea e un tot.Implica mai mult decat atractia fizica.Conteaza ceea ce ai in suflet,modul in care iti exprimi sentimentele,modul in care ii dai libertate persoanei de langa tine.Multi confunda asta,am vazut clar acest lucru.NU POTI FACE PE CINEVA PROPRIETATEA TA.NU O POTI TINE CU FORTA LANAGA TINE.ESTE DOAR LEGAMANTUL SUFLETELOR .DOAR ACEL LEGAMANT POATE DECIDE ACEST LUCRU.Nu trebuie sa-i spui persoanei iubite"nu ma face sa sufar".Sufletul ei stie prea bine ca nu vrea si nici nu va face acest lucru.Nu trebuie sa-i spui persoanei iubite"stai lanag mine".Ea sta pentru ca asa-i dicteaza sufletul.Unele cuvinte sunt nefolositoare.Am ajus sa cred faptul ca desi s-a spus tot,inca nu s-a spus suficient.Anume,daca ne uitam la acest "te iubesc",care pe lanag faptul ca este folosit de oricine,cel putin pentru mine si Nicolas,nu este suficient.Asadar,desi ne-am spus tot prin "te iubesc",acest "tot"trebuie completat,acest "tot" nu este "tot".Pentru ca ceea ce simtitm noi nu se reduce doar la "tot",ci la infinit,imensitate.Si drept etalon as putea lua cerul.Care desi noi vedem din asezarea noastra "tot" cerul,el este mai mult decat acest"tot",el este infinit."

Libertate 15."Ce sa fac?"

Tocmai ce va spuneam data trecuta faptul ca eu cred in dragostea lui Jess,care nu e fantastica,e speciala.De ce speciala?Pentru ca daca ne uitam putin in acesta lume,numai si-un ochi sa aruncam,dragostea este privita ca ceva murdar,un etalon pe care il urmeaza toti,nu prea mai iese nimeni din tipare,crezand ca daca faci precum cel din dreaptra ta,sau stanga,va fi foarte bine.La ce bun sa copiezi?Nu trebuie sa simti acel fior care-ti incalzeste interiorul si te face sa explodezi de fericire?Sa-ti fie chipul numai zambet atunci cand esti cu persoana iubita,sa te cutremuri cand te atinge,cand iti sopteste la ureche un sincer "te iubesc"?Ah!!Dragostea este asa de frumoasa,si nu merita sa fie terfelita de cei care nu stiu s-o cunoasca!Ce teribil mi se pare faptul ca mai aud in dreapta si in stanga tot felul de moduri bizare prin care cei ce formeaza un cuplu(daca se poate numi"cuplu")isi vorbesc.Si poate ca as fi tacut,pentru ca pana la urma care-i treaba mea cu modul in care isi vorbesc,dar ceea ce este agasant este ca suna atat de fals,lispsit de stralucirea iubirii!

"O sa va marturisesc faptul ca dupa ce mi-am facut curaj sa-i spun printr-un mesaj faptul ca"Tin foarte mult,mult,mult,mult,mult,mult,mult,mult la tine",a urmat imediat intrebarea lui "Vrei sa spui ca si tu ma iubesti?",iar atunci am inghetat.Trebuie sa spun ca n-am fost o fire care sa cedeze usor,m-am luptat cu propriile sentimente,ca sa le tin in frau,dar simteam ca explodez.Ma durea ca nu-i puteam spune si eu"Te iubesc".Voiam sa-i spun si eu.Voiam sa stie ca-l iubesc.Voiam sa ma auda spunandu-i asta!Si,animata de aceste ganduri,si de faptul ca-l iubeam sincer,i-am raspuns cu urmatorul mesaj"Da,si eu te iubesc!".Ceea ce a fost ciudat,a fost faptul ca,in ciuda faptului ca parea totul atat de regizat,toate au venit de la sine,urcand amandoi trepte in acesta relatie.A fost extraordinar ca n-am sarit niciuna,si asa am ajuns sa ne cunoastem mai mult,sa ne legam mai mult.Si,iar un lucru tare ciudat a fost si acela ca,desi m-am simtit eliberata de gandul ca nu-i spunem ca-l iubesc,pentru ca imi doream foarte mult acest lucru,simteam ca am mai facut asta,adica nu mi se parea ceva nou.Si chiar m-am gandit la acest aspect,iar singura explicatie,este aceea ca iar nu am avut nevoie de vorbe.Sufletele noastre cantau acelasi cantec,stiau ca se iubesc,si azi,cu toata sinceritatea,acest "te iubesc"este atat de simplu pe langa ceea ce simtim noi atunci cand ne spunem aceste cuvinte.Asadar,am inteles faptul ca,dragostea n-are nevoie de cuvinte(desi sunt si ele importante),dar faptul ca intre cele doua suflete exista acea flacara,sa-i spun,acel fior,acea caldura placuta,este mai presus de tot!"

Asadar dragostea n-are nevoie de cuvinte(nu de multe),pentru ca dragostea adevarata vorbeste cu sufletul!Cati oare am simtit asta?(15)

Libertate 14.Si eu te iubesc!

Zilele treceau,orele de la liceu nu mai erau asa de interesante,doar el.Tremura in suflet cand il vedea pe coridor si ardea sa-l tina macar de mana.
"Mi-aduc aminte ca atunci cand il vedeam ma topeam de bucurie.Mi se parea un inger.Cel mai frumos dar primit de la Dumnezeu.A venit in calea mea intr-un moment critic al vietii mele,iar el a fost tot ceea ce-mi doream.Puteam sa vorbesc deschis cu el despre orice.Vorbeam foarte mult despre culori,filme,scoala,si evident..despre noi.Mi-era atat de rusine.Nu stiam ce sa cred.Mereu ma intrebam"ce fel de relatie e aceasta?".Niciodata n-a folosit expresia"vrei sa fii prietena mea?".Atunci noi ce eram?pentru ca ne simteam legati unul de altul,pentru ca ne vedeam un tot.
Niciodata nu mi s-a implinit un vis,pana cand visul meu a foat el,Nicolas."spune Jess.
Stiti?Ma tot intreb de ce se simteu asa de legati.De ce le era asa de teama,ori rusine sa-si spuna sentimentele?NU erau oare aceleasi?Veneau doar dintr-o singura directie?Imposibil!N-ar mai avea logica.Sau poate logica mea nu e logica.dar eu tind sa cred ca nu,ca eu chiar am dreptate.

Chiar adac ei nu s-au unit prin cuvinte,s-au unit prin suflete.Vocea sufletului a contat mai mult decat orice alt cuvant.Hmm...si iata cum in astfel de situatii nu cuvantul este cea mai puternica arma,ci sufletul.Cine sa ma inteleaga atunci oamenii?Cine?Suntem o specie atat de ciudata,dar in acelasi timp atat de speciala.Omul daca ar vrea, ar fi in stare sa mute si muntii,ar fi in stare sa aduca bucurie pretutindeni,sa iubeasca sincer,sa nu minta,sa respecte...Asta daca nu ar ramane doar niste idei lasate sa se stearga cu timpul....
Asadar,ei,n-au ma avut nevoie de cuvinte ca sa-si arate sentimentele.Sufletele lor s-au ocupat de tot.Ele au fost cheia ce a deschis lumea lor minunata plina de iubire,de dorinta,de respect,de credinta,de frumusete.
"Nu-mi imaginam lumea fara el,fara Nicolas al meu.Invatam pe rupte si ma gandeam la el.Eram atasata in acelasi timp de romanele de dragoste.In cel putin 10 replici ne regaseam,dar n-am fost niciodata inchisi intr-un tipar,intr-o carte.Am comparat decat o singura data,si-o sa va spun si cand,dar asta ceva mai tarziu.Chiar ni se potrivea...
Pot spune ca mi-era sete de el,mi-era greu fara el,mi-era usor cand il priveam in ochii lui minunati ca marea linistita,mi-era respiratia grea cand ii vorbeam,chiar si atunci cand foloseam mesajele ca metoda,si.....atunci cand se intampla sa ma atinga,fie si din greseala,peste mana,sau pe spate,mi se furnica pielea iar in gandul meu imi doream sa-si tina mainile pe trupu-mi care ardea de dorinta.Si apropo de acest lucru,mi-aduc aminte ca mi-a fost candva rau la liceu si atunci,cu teama,cu dorinta de a ma ajuta, isi asezase mana pe talia mea iar cu cealalta imi prinsese una dintre maini.De altfel mi-aduc aminte ca m-a si intrebat"pot sa te tin?".ahh..atunci as fi urlat sa stie un intreg liceu,ca da,poate sa ma tina,dar mi-am dat seama ca mai mare a fost satisfactia sa stiu doar eu acest lucru.sa stiu doar eu cat de mult il doream langa mine,cat de mult doream sa ma stranga in brate cat de mult doream sa ramana langa mine."

Nu stii pana nu incerci.
Vi se pare ireal ceea ce simte Jess?Vi se pare doar o inventie?Doar o exagerare?Poate ca da,poate ca nu.Dar stiti ce?Fiecare percepe intr-un fel dragostea si pentru ca in lumea in care traim dragostea e doar un joc de placere,doar ceva ieftin,pot fi numeroase interpretari.Si ce pacat,pentru ca dragostea ar trebui sa fie vis,iar visul realitate,pentru ca dragostea ar trebui sa-ti aduca cele mai minunate si pure momente,pentru ca dragostea este ceva sacru,de ce terfelesc oamenii dragostea?
Eu cred ceea ce simte Jess.De ce?Pentru ca am avut ocazia sa vad cum ii stralucesc ochii atunci cand povesteste,cum ii tremura vocea,cum isi misca palmele,cum rasufla,cum simte fiecare cuvant,cum inchide ochii si apoi ii deschide si mai fascinati de ceea ce traieste alturi de Nicolas al ei.(14)
..va urma..

Fericire

Sunt zile in care ma simt de parca as fi evadatat prin propria-mi lume ,de care fug,si iar fug si as vrea sa fug si sa nu ma mai uit inapoi,sa nu ma mai intorc in acesta,dar nu stiu ce ma tot tine de picioare si nu pot alegra,precum mi-as fi dorit ,ori poate ca alerg intr-un alt timp,intr-o alta dimensiune,fiindca tot ce ma inconjoara se misca la o viteza uluitoare ce ma amteste. Cad obosita .De fapt nici n-am alegrat.De fapt nici macar n-am evadat.De fapt totul este in constiinta-mi care-mi spune ce sa fac,si desi as vrea,nu pot sa plec.Trecutul,amintirile ma tin acolo,in acea lume.Nici n-as sti cum s-o definesc,ce-as putea spune despre ea... Dar,daca ma gandesc mai bine,traiesc intr-o lume galbena.Lanuri nesfarsite de maci sunt reduse tot la acesta culoare.Lanuri de maci,care in acelasi timp,sunt mii de amintiri stranse de-a lungul existentei.Amintiri ce se dechid precum ne deschidem ochii dimineata,incet,alene,mai sunt patrusi si de razele soarelui,iar atunci ii inchidem brusc,molestati de acestea,iar apoi urmeaza acelasi ciclu pana cand apa rece le da vlaga. Cand florile-s deschise complet,precum ochii trecuti prin apa rece ,iar acum treziti la viata cuprind si examineaza atatea culori,atetea forme,atatea lucruri,ceea ce iar ma oboseste,la interior,pentru ca asemenea lor,fiecare amintire se trezeste din somn,si parca incepe sa tipe precum un prunc care-si cere dreptul la mancare. Le iubesc,si in acelasi timp as vrea sa scap de ele,desi gresesc,fiindca un om fara amintiri,este un om fara comori.De fapt gresesc exprimandu-ma,anume,as vrea sa le dau uitarii doar pe unele,iar in acele momnete ma simt pe titanic,pe gigantul rupandu-se in doua.SI-as vrea sa pot rezista,sa nu cad in apa rece,ca sa nu mi opresca bataia din interior,si ma tin cu toata forta de tot ceea ce gasesc.dar la un moment dat,simt cum alunec,simt cum puterea imi slabeste,cum trupu-mi este moale,ca este traversat de serii puternice de mii de ace ce ma ustura,si ma ard la interior.AS vrea sa pot da o explicatie acestui lucru,dar nu mai am timp,pentru ca marea rece ma inghite.Sunt tinuta de alge sa nu pot iesi la suprafata,aud cant de sirene,ah atat de frumos,ma fac sa adorm,dar nu pot,nu acum,pentru ca mai am inca multe de spus.Ma lupt sa ma dezleg de legatura algelor lipicioase,si dau din maini si din picioare,simt cum iar ma ustura in pipt.Nu,nu-mi pot lasa trupul sa cedeze,pentru ca mintea-mi inca mai este prezenta,si,si...ma trezesc din vis... L-as putea numi cosmar,dar este mult mai frumos decat viata reala,asadar ma multumesc sa cred ca apa rece,ca singuratatea marii,ca acel cant al sirenelor ce ma adomea,ca gigantul rupandu-se ce m-a pus fata-n fata cu o alta dimensiune,,toate acestea fac parte dintr-un vis.Si vis,nu referindu-ma la ceea ce cuvantul in sine reprezinta,ci la faptul ca m-am trezit din el altfel,m-am trezit,am invatat sa nu cedez,in viata reala nu ai unde sau cum sa te mai trezesti,doar traiesti,esti judecat,esti invinovatit,esti marginalizat...unde sa te mai trezesti,pentru ca peste tot este la fel...si cateodata este mai bine sa cedezi... Pesimista pot parea,da, dar in acelasi timp,consider ca sunt realista...Asta este cruntul adevar,si de n-ar fi poezia,si de n-ar fi proza,n-ar mai fi nimic,am fi cu adevarat saraci,desi pentru multi,a fi sarac nu inseamna nicidecum acest lucru,si asta pentru ca se gandesc la partea materiala,nu la cea spirituala.As putea spune in acest sens urmatorul lucru,si anume,faptul ca avand a citi,pentru ca avem astfel unde sa ne regasim,acestea reprezinta comoara,comoara vietii noastre,dar..ce-ti pasa tie chip de lut? As cere prea mult rugand sa nu fiu judecata,as cere prea mult rugand sa fiu ascultata,as cere prea mult rugand sa se termine acum acest bal mascat. As cere prea mult rugand sa se gaseasca fericire in cafeaua bauta dimineata,ce a sa aroma iti inunda narile si-ti trveseaza trupul prin sangele in care a patruns cu usurina,sa se gaseasca fericire in ceaiul cu ale lui diferite arome,si a carui caldura iti ajunge pana la poarta sufletului,lasa-o sa patrunda!Sa se gaseasca fericire in senzatia pe care ti-o dau picaturile de roua sub talpi,si firul de iarba crud ce-ti gadila trupul asezat de campia readusa la viata,si-n cerul albatru si limpede precum lacrima,si-n inghetata savurata la patruzeci de grade,si care-ti reda senzatia de echilibru dintre trupu-ti expus,si caldura in exces.sa se gaseasca ferire intr-un zambet,si-n ochii sinceri,sa se gaseasca fericire in intalnirea cu parintii care te astepta cu dor,iar amintindu-ti de ei,acest lucru ii bucura enorm...sa se gaseasca fericire in azi si-n maine,si toate zilele ce vor urma,sa se gaseasca fericire in iubire,intr-o atingere,intr-o privire,sa se gaseasca fericire in inima ta,si a lui,in a voatra si-n a mea!

Portarul

Carunt, cu ochii stralucitori precum stelele,si la fel de fermecatori precum cerul de primavara,emotiv si cu vorba-i slefuita,un om simplu,iar in esenta o adevarata carte cu poeme pentru mama,statea mereu in dreptul portii salutand mereu pe cei ce veneau,pe cei ce plecau de la scoala,avand grija ca-n aceasta sa nu patrunda persoane straine afisand astfel o masca ce impunea respect,teama adesea,dar inima portarului era intangibila,nu se infiltrau cioburi ale omeniei sparte,era cald,si sincer,tremurand adesea cand vorbeam cu dumnealui. Nu era zi sa nu-l vad la scoala.Mereu zambea cand ma vedea,mereu vorbeam despre diferite lucruri,mereu asteptam impreuna,pana cand sosea parintele sau bunicul pentru a merge acasa. Era un om cum altul n-am vazut.Era intruchiparea frumusetii sufletesti,era tata,era pentru mine,desi un strain,o persoana in care avem incredere. Si apropo de incredre,apopo de lucruri bune,de omenie,de respect,de sinceritate, unde sunt?Azi,ne miram daca mai vedem unul din cap pana-n picioare care sa cunosca aceste lucruri si pe care sa le impartaseasca altora,si nu cred ca este o exagerare cand spun aceste lucruri,pentru ca sincer vorbind,asta este realitatea. Dar acest om,portarul,le detinea.Era cunoscatorul unei lumi pe care multi n-o vor vedea niciodata,pentru ca orbiti de rautate,interes,invidie,pur si simplu vor ramane orbi pe vecie. Isi putea da seama oricine de faptul ca portarul era o fiinta superioara.Recent,mi s-a intarit ideea ca geniile raman neintelese,si asta pentru ca la ora de romana vorbim despre Luceafar,daimonul,o fiinta,si-n acelasi timp un geniu.Un geniu capabil de orice pentru a indeplini iubirea pentru Catalina,iar prin orice,ma gadesc la absolut orice,si implicit la faptul ca,fiind capabil de orice, Luceafarul vrea sa renunte la eternitate pentru iubire.Dar mai bine c-a fost orpit,adica pe acest pamant ratacitor,nimic nu-l asteapta! NU cred ca gresesc spunand ca si portarul este un geniu.DE ce?Pentru simplul motiv ca,pe langa faptul ca acesta este un om,este si detinatorul unor calitati ce-l fac direfirt,il fac sa-si depaseasca conditia de portar,care nu este una umila,desi este coumna,si despre care multi cred ca este usoara si ca o pot face fara probleme. Dar portarul despre care vorbesc,avea graiul aparte,avea comportamentul special,in sensul ca stia a se face respectat(lucru foarte greu in ziua de azi,sa recunoastem),avea energie pozitiva,emana lumina,era mai mult decat ochii judecatorilor il condirerau,era un geniu... NU mai stiu nimic de dumnealui.NU stiu unde sta.NU l-am mai vazut la scoala.Plecata la liceu,orele de vizita la fosta scoala au fost cam putine,iar pe dumnealui...nu l-am mai gasit.AS vrea sa cred ca este tot geniul de altadata,as vrea sa cred este bine..

Libertate 13

Sunt milioane de perechi in acesta lume,sunt milioane de suflete ce iubesc intens(fara a ne referi la cele pentru care "a iubi intens"="a iubi cat mai mult in acelasi timp".Intelegeti ce vreau sa spun.),sunt milioane de ochi ce-si privesc partenerul intr-un fel anume,spun ei,"special",sunt milioane de replici ce nu-s rumegate bine inainte de a fi spuse,pur si simplu,vin pe moment,sunt milioane si milioane de momente ce le definesc dragostea,o privire,un zambet,o atingere,o soapta....Si totodata sunt milioane ce idei legate de dragoste,de ceea ce insemna aceasta.Sunt fel si fel ce mentalitati"eu nu ma indragostesc pana la 19 ani","eu nu o sa am prieten, pentru ca nu o sa mai pot invata".Total gresit.Unu,pentru ca atunci cand te indragostesti cu adevarat esti pur si simplu incapabil sa-ti depasesti situatia,pentru ca sincer acum,incercand sa te indepartezi de persoana iubita,iti vei face oricum mai mult rau decat bine,dar de fapt nici nu-si mai are rostul acesta explicatie,pentru ca atunci cand te gandesti la persoana iubita,treci oricum intr-un alt univers,care in acele clipe te face sa te simti unic,luceafar. Iar pentru cei/cele care-si fac griji cu privire la faptul ca nu mai pot invata,imi pare rau sa-i dezamagesc,dar acest lucru se poate,cu conditia sa ai puterea necesara sa revii din universul fascinant numit,dragoste ,la ceea ce-ti asigura existenta,munca indelungata.daca stii sa faci o diferenta,este totul ok,adica lucrurirle sa nu fie amestecate(excludem cazul in care va ajutati reciproc la teme,pentru ca si acest lucru poate fi o monstra a dragostei,a respectului). Eu cel putin,tintesc sus,mult prea sus.Nu ma multumesc niciodata cu putin,dau respect,pentru ca ma respect,dar vreau sa-mi si fie castigat respectul,pentru ca asa cum bine stim,respectul nu se cere,se castiga. Vorbe,vorbe ce nu mai conteaza in aceasta lume.Totul este superficial si redus la bani,pana si dragsotea.SE spunea candva ca dragostea poate tine si de foame,dar daca privim mai cu atentie acest "prezent",ce nu este numai o lupta crancena de supravietuire,este o lupta in care puterea(banul) si interesul(de tot felul) au rolul principal.dar cum in dragsote si-n razboi este permis orice,sau scopul scuza mijloacele,ar trebui sa inchidem gura,si cam atat.GRESIT! DA,gresit,pentru ca azi am ajuns sa ne intrebam "ce ne-am face fara silicon?"(pe colo si pe colo),in loc sa ne intrebam"unde i respectul,etica,adevarul?"(lucruri ce in dictionarul personal s-au sters)Dar ele sunt,ele raman in cativa,dar sunt acolo,cineva inca se mai revolta,cineva inca mai stie ce-i dreptatea,cineva inca o mai apara,cineva inca poate. Mi se pare oribil faptul ca oamenii recurg la tot felul de modalitati,ca sa ajunga la bani.Si se folosesc si de dragoste.Ehe,unde esti Caragiale"mosia,mosie,fonctia,fonctie....coana Joitica,coana Joitica..trai neneaco pe banii lui Trahanache..". Asta,ca o scuza(in aparenta),a existat si-n trecut,exista,si va exista mereu interes.Ce mai conteaza ca cineva si-a pus bazele in tine,ce mai conteaza ca cineva te privea cu respect,admiratie,ce mai conteaza?A iesit banu',aia e!Perfect!Ce mai conteaza ceilalti? Cam greu sa traiesti intr-o asemenea lume,dar principal este sa ne pastram valorile,principiile,dreptatea,sa le impartim si altora si sa speram ca intr-o zi(cu soare,sau fara)totul o sa fie altfel,iar dragostea sa ramana dragoste nu doar un pretext,un act lipsit de stralucire(ar trebui sa se arunce cu rosii in cei care vor sa fie actori si in viata reala exista riscul sa ramana inchisi intr-o carte,prinsi de niste idei pe care le folosesc dupa bunul plac,si mai mult vorbesc cu atata pasiune despre viata,respect,incredere,prietenie,dragoste.Nu trebuie sa fii actor,ca sa vorbesti din suflet,trebuie sa fii om.Actorul,aceasta fiind parerea mea,este un geniu care poate trece printr-un personaj,prin doua,prin trei,iar cand cortina s-a lasat,nu sta sa se caute prin nu stiu ce act,prin nu stiu ce scena,nu se pierde,nu se risipeste,ramane el,ceea ce el reprezinta,redevine om,pentru ca actorul este un om cu ceva in plus,un plus de genialitate.Si repetandu-ma,subliniez faptul ca genialitatea actorului contsa tocmai in aceasta traversare,de la cine este ,la ceea ce interpreteaza,de la ceea ce interpreteaza,la ceea ce este,multi considera acesta traversare ca fiind fara cale de intoarcere,si asta dovedeste inca o data faptul ca nu toti putem sa fim actori,cum la fel de bine,nu toti putem sa fim oameni!)

VA MULTUMESC!

Sincere multumiri domnului Aurel Roman(mi-ati redat incredrea,va multumesc!)

O noua emisiune

Ok,azi am pusa fata-n fata cu "directul".De ce?Pentru ca azi,emisiunea Clubul Victoriosilor,a fost prezentata de mine si de catre Andreea Antonescu.Chiar daca am mai facut de doua ori acest lucru,alaturi de Cristina Ilie,tot am avut emotii.
Insa,sper ca totul a fost bine si s-a vazut clar ca Andreea creste,Andreea se descurca foarte bine si merita toate felicitarile.
Toate felicitarile si Cristinei si lui Radu Iordache,pentru ca sunt ocupantii locului 1,fiecare la categoria de varsta,la Festivalul "Bunavestire"din Serbia.Tot pentru o competitie importanta,ce se va desfasura in Ucraina de data aceasta,se pregatesc Viorela Stoian si Diana Serban.Multa bafta!

Poze de la spectacol si de la emisiune

1,2,3,4....PRIMAVARAAAAAAAAAA!!!!

A venit primavara!A venit soarele,a venit bucuria,a venit Renasterea.
Ieri,12 Martie am sustinut un minunat spectacol la Muzeul de Istorie al Judetului Dambovita,unde toti componentii Clubului Victoriosilor prezenti la acea manifestare, au fost frumosi si stralucitori.Dar,desi am fost mereu zambitori,cu soare-n priviri,ceva ne-a si marcat,amitindu-ne cat de importanta este viata, cat de importanta este clipa ce defineste momentul ce va veni.
Ioana Nicolae,colega de clasa a Cristinei Ilie a murit intr-un tragic accident rutier impreuna cu parintii,lasand in urma lacrimi,tristete,un frate,prietenii...Fata de la geam...nu mai e ...fizic...
Am zis mai sus de Renastere...Probabil,adica mai mult ca sigur ca, si ea a renascut,a renascut Bucurie,Floare,Cer senin,in sufletele celor ce-au iubit-o,au cunoscut-o si-au apreciat-o.


Azi,13 Martie,am fost in direct la Columna Tv,unde am impartasit caldura sufleteasca,bucurie,zambete, celor de acasa,care mai mult ca sigur ca ne-au urmarit,si tin sa le multumesc pentru acest lucru.
Diana Serban a impresionat prin tinuta eleganta aleasa,Bianca Cristea a optat pentru o tinuta in alb si negru,inspirand de asemenea eleganta.Cristina Ilie,si surorile Denisa si Corina,au tinut sa ne aduca aminte radacinile,au tinut sa sublinieze faptul ca nu trebuie sa ne fie rusine de ceea ce avem frumos(ar fi chiar culmea,dar cam totul este posibil..)iar Cosmin si Radu au ales piese in nuante de rosu,negru si gri pentru a exprima eleganta si frumusete.
In rest,tinutele au fost sport,de la jeans,la sarafane(Andreea Gheorghe ce a avut parte si de-o vacanta minunata in Spania )de la T-shirt-uri ,la bluzite ce dau bine la un jeans bine ales.
Dar nu numai prin tinute au impresionat,dar si prin frumusetea vocilor care s-au inaltat atat pentru telespectatori,dar si pentru Ioana Nicolae,fata de la geam.....

Libertate 12-Te iubesc!

Era decembrie,isi aminteste Jess,cand,i s-a confirmat ceea ce credea,Nicolas o iubea.
Ok,pauza.NUmai ei stiu cat si cum vorbeau,la ce ora vorbeau prin mesaje,si nu numai,ce-si spuneau,o sa ramana mereu un mister,un secret care va fi luat de ei spre orizont,pentru ca asa cred ei ca este "special",si pentru ca asta este dorinta lor,de ce sa n-o respectam.
Rusinea era un subiect foarte discutat de cei doi,chiar daca isi cunosteau secretele,defectele,calitatile,nu pe toate,pentru ca nu-ti ajunge o viata ca sa cunosti un om,ce sa mai vorbim de cateva luni.Asadar,erau foarte rusinosi,mai ales ea,fiind si prima dragoste.Dar se intelegeau,si asta era cel mai important.

"Stateam in pat cu patura deasupra-mi si asteptam nerabdatoare mesajul.Stiu ca rula un film tare dragut,pe care il vedeam asa printre picaturi,dar imi placea cat vedeam.Stiu ca mi-a zis,"prima litera e "T",pe a doua o zici tu",adica eu,si atunci i-am zis "E",el mi-a trimis prin mesaj un "I"..si apoi nu stiu cum s-a intamplat,ca jocul nostru s-a stricat,dar,imediat am primit un "Te iubesc!offff"...M-a bufnit rasul...SI eu voiam sa -i spun acest lucru,dar nu stiam cum s-o fac...Si de fiecare data cand vorbeam la telefon, el imi spunea "Te iubesc".. iar eu....eu...liniste..nu-i spuneam nimic..si-mi parea atat de rau,pentru ca nu avem curajul necesar...."-spune Jess

Din cate am inteles,Jess,tinea foarte mult la tot ce era legat de trecutul ei,si recent,mi-a marturisit,ca simite un mare gol in stomc,mare,si ca ar vrea sa fie umplut,pentru ca e dureros,o face sa planga.Stie ca nu mai poate da timpul inapoi,ca fiecare clipa,are ceva frumos,are ceva de care sa-ti aduci aminte,are ceva care o face unica,nimic nu e trivial,banal,existenta noastra nu e banala,prin faptul ca traim,acesta lucru reduce orice teorie,orice definitie,la cuvantul "minune",ca traim,inseamna minune,minunea vietii,ce dar nepretuit...
De multe ori i s-a intamplat sa stea singura si sa asculte o melodie iar si iar..si iar...Inchidea ochii,si isi ducea mana la inima care-i batea tare cat sa-i sara din piept...Simtea valuri prin suflet,vedea soare,mult soare,vedea zambete,vedea bucurie,armonie...Respira cu naduf..ii era greu sa se adapteze la ce era nou in viata ei,adica...ii era greu sa treaca de granita copilariei si sa paseasca spre adolescenta,ii era greu,dar de fiecare data se linistea cu un simplu.."pot"
...va urma...(12)

Mamei

...."Ce parinti?Niste oameni, acolo si ei

Care stiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu,dupa actele lor,
Nu conteaza deloc,ei albira de dor

Sa le fie copilul cu o treapta mai sus

Cata munca in plus,si ce chin,cat nesomn!"....Repetabila povara-Adrian Paunescu

Veselieeee in bucatarieeee

Va sunt cunoscuti Gheorg si Bianca Rus,cei care fac dimineata mai frumoasa la Etno Tv?SI nu numai frumoasa,dar si gustoasa,si asta am simtit-o pe pielea noastra,noi victoriosii,azi,cand ne-am aflat in direct la emisiunea "Veselie in Bucatarie", unde mirosul preparatelor era atat de parfumat incat nu puteam sa nu zambim si sa nu fim voiosi.AM cantat ,am dansat,am facut poze,si ne-am simtit extraordinar in platoul mic,dar superb si calduros, deschis tuturor celor cu inima buna.Condusi de sotii Mihalache si de domnul Alungulesei am realizat o emisiune pe placul tuturor!!!!

Martisor,martisor,gingas martisor..

AZi la Clubul Victoriosilor am purtat haine albe,dar si rosii,si nu,nu va ganditi la echipa preferata..strict..ganditi-va la primavara,la martisoare,la soare,la pasari cantand,la cer albastru luminos,la un Martie plin de soare,plin am spus!!!
NOi,i-am cantat soarelui sa vina cu ale sale raze si pe care se afla si primavara.printesa ghioceilor,printesa renasterii.pentru ca dupa o iarna grea, totul se pune in miscare datorita primaverii...
Cu toate ca iarna pare sa se fi instalat bine,eu sunt sigura de faptul ca ,dupa editia de azi,totul va incepe sa se schimbe!!!SA SE SCHIMBE ,AM SPUS,SA VINA SOARELE,SA VINA MARTIE,SA VINA LUMINA!!!!

"Ploua"

Ploua

de Cristina Ilie

Ploua.

Tunetele iti lumineaza camera aproape involburata.

Ploua din ce in ce mai tare.

Tuna din ce in ce mai rau si parca sunetele te cutremura...

E ca un candelabru de tarie

Si de culori

Cerul.

Si papadie

Verticala

Ce se raspandeste pe bolta

E fulgerul...

Iar tunetul-muget de taur infuriat

Injunghiat in corida astrala...

Niciodata nu ti-a fost frica de ploaie.tunete,fulgere sau alte minunatii.

Si nici nu a venit momentul.

insa la tunetul puternic de mai devreme m-am speriat si eu,

Si tu,

si voi toti cei care l-ati auzit.

Nu te speria!

Ploile de vara sunt cele mai frumoase!

Seamana cu lacrimile

Despartirilor vremelnice

Si cu alungarea stafiilor

Din bolul cel cu bomboane

Mentolate.

Deschide umbrela!Ploua si aici!

"Abia acum"

Abia acum

de Adrian Paunescu

Ranit la piept de crivatul caiinesc,

Ce-mi bandajeaza ranile cu luna,

Abia acum incep sa te iubesc,

Cand simt ca te-am pierdut pe totdeauna.

Si ranile mereu ma vor durea,

Slavind intampinarea ta tarzie.

Si-abia acum iti spun"iubita mea"

Cand nici nu-ti stiu adresa spre a-ti scrie.

Deodata apa lumii te-a-nghitit,

Deodata am rams ranit de crivat,

Gesticuland spre minus infinit,

Si construind delicte impotriva-ti.

Atunci cand totul se-ntampla firesc,

Ne-mpotriveam ca soarele si luna,

Si-abia acum incep sa te iubesc,

Cand simt ca te-am pierdut pe totdeauna.

Deodata ce spun eu si ce spui tu,

Sunt doua inghetate limbi straine

Si la hotarul dintre da si nu,

Un martor mut mi-ar tot vorbi de tine.

Dragobete

Ce bine ca mai avem oameni care stiu sa pastreze si ce-i bun si frumos,ce-i al nostru.
Ne tot invartim in jurul cozii si nu vedem esentialul,tot imprumutam,si imprumutam.De ce?Ne este rusine de ceva anume?
Cred ca in primul rand ar trebui sa ne fie rusine sa gandim asa,cred ca trebuie sa ne schimbam atitudinea,principiile de viata,trebuie sa ne pese si de altii NU DOAR DE NOI(HAI SA SCHIMBAM MODA ASTA CE TINE DE INVIDIE,RAUTATE,AMBITIE PROSTEASCA).
Azi,la Casa Blendea,victoriosii au cantat doau melodii de grup,Cristina Ilie si eu,am recitat de regretatul Paunescu poezii despre tara si despre parinti,iar Iuliana Ilie a impresionat prin vocea-i superba.Alaturi de acesta ,a venit si tanti Leana,o batrana tanara,daca pot sa zic asa,pentru ca vocea-i clara si duioasa i-a dezvaluit frumusetea sufletului.
Colegele Cristinei, sustinute de doamnele diriginte si de colegul lor,sigurul de clasa,au imbracat straiul popular ,strai ce face parte din colectia particulara a Cristinei Ilie si au fost superbe,superbe.Poezele vorbesc singure....

Draga mea,

Draga mea,

Iti marturisesc,iti scriu cu durere.Ma apasa pe suflet un chin nespus si nu e chip sa nu mi-l arat avand in vedere lumea in care traim.Nu cunosc pricina ce le cauzeaza altora dorul,dar mie,mie,scumpa copilarie tu mi-l provoci.Nu o spun cu rautate,nici intr-un fel prin care,nu stiu,ar trebui sa te simti vinovata,nu,o spun doar cu durere,o spun doar ca sa stii ca mi-e dor de tine,si ca nu,nu pot sa invinovatesc pe nimeni.

Viata,draga mea,mi te-a luat,si pentru ca traiesc intr-o lume minunata plina de copii,imi amintesc de tine,de fiecae moment din trecut,de fiecare dragoste platonica,de fiecare suras,de prietenii mei.

Mi-e dor de printul meu din povestile cu zane,mi-e dor sa ma cred a fi o printesa,mi-e dor de livada inflorita ce ma purta intr-o lume magica plina cu miros de aprilie.Mi-e dor de soarele de atunci,de leaganul proaspat vopsit in rosu,de vantul ce batea lin prin paru-mi desfacut.Mi-e dor de oamenii de atunci,pentru ca unii dintre ei nu mai sunt ce pareau a fi,mi-e dor de cerul albastru plin de nori albi si jucausi,de verdele intins peste tot,de cantecul pasarilor.

Am incercat,sincer,chiar am incercat sa te mai tin langa mie,dar nu s-a putut,cred ca era momentul sa ne spunem "la revedere",dar nu-i nimic,te am in suflet,de acolo nici gand sa te scot.

Ti-am zis,sunt inconjurata de multi copii,iar asta,ma intinereste si ma maturizeaza in acelasi timp,si nu ma pot plange,dar ce sa fac,mi-e dor de tine.

Mi-e dor de papusa-mi preferata,de tine,de chipurile oamenilor ce nu pareau incarcate de griji,mi-e dor de acea lume,lumea mea,pe care mi-a cusut-o singura,asa cum am putut,am pus petic langa petic,si ai iesit tu,copilarie.

Ma intreb daca ceilalti copii,acum maturii de ei,se mai gandesc la tine.Daca prefera o ora cu bunicii sau o ora prin oras hoinarind cine stie pe unde.Aceste lucruri..simple...pentru maturii de ei..sunt asa de nesemnificative,sunt rusinati,cum sa-si aplece nasul,cum sa se ma intoarca la oamenii din trecut.ei acum sunt mari si stiu totul,ce sa zic..Or sa ajunga frustrati si chinuiti de viata pe care si-o fac,iar acum,da,pot spune cine sunt vinovatii,ei sunt!

Mi-e mila de ei.Ma intreb ce o sa faca atunci cand o sa aiba copiii lor?Ce o sa le raspunda atunci cand propriului copil o sa-i intrebe daca se uita la desene animate cu ei?O sa-l respinga motivand prin uzatul"Nu am timp,si oricum sunt mare eu,desenele sunt pentru copii"?Domane,ce dezamagire vor provoca in sufletul copilului!Vor suporta sa-l vada trist?E un motiv cel spus mai sus ca sa nu petreci timp cu copilul tau,ca sa nu-i vezi reactiile,sa nu vezi cum traiesti fiecare moment,cum se bucura,cum rade,ce crede?PROSTII.

Mi-as dori,draga copilarie,sa pot pune pe mai multe DVD uri toate desenele animate pe care le iubesc,si mi-as mai dori,timp destul si culori sa pictez ce-mi trece prin cap,si as mai vrea sa am poze vorbitoare....

Da,asa cum spune regretatul Paunescu,"Eu n-am sa ma fac bine niciodata/Mereu voi suferi de-o boala grea..",acest lucru il pot afirma si eu,da,n-am sa ma fac bine niciodata,si decat ca ei,mai bine ca mine,nu vor sti niciodata minunata lume a copiilor,a ta,draga copilarie,pentru ca o refuza,si imi pare rau pentru ei,vor fi saraci mai tarziu,vor deveni superficiali,vor deveni "la fel ca ceilalti",nu vor fi "altfel",nu vor sti care este adevaratul castig la vietii!Si...cred ca as putea spune si versurile eternului Eminescu,dar modificate putin:Traind in cerul vostru stramt,problemele va-nconjoara,iar eu in lumea mea ma simt,copilul de odinioara!

P.S.:mi-e dor de tine...

Scenariul

Personajul 1: Mereu aranjata,este eleganta,zambeste mereu,tare si autoritar,doreste sa aiba influenta asupra celorlalti.
Doritori:Leonida Dascalu.

Personaj 2:Vestimentatie:Imbina genul sport cu cel elegant.Foloseste mult negru la ochi si are mereu multe accesorii.Nu prea este interesata de ce se intampla in jurul ei,dar pentru ca ii plac excursiile foarte mult,incearca,in modul ei,sa-si sustina colega.
Doriori:Bianca Mircea,Ana Serban.

Personaj 3:Este mereu pus pe sotii,nu prea are legatura cu scoala,se distreaza,isi face mereu de lucru in ore,are o pasiune pentru colega lui de clasa(Paty.)
Doritori:Alexandru Danila si Eusebiu Teodorescu.

Personaj 4:Vrea sa fie in centrul atentiei,folosind haine care sa-i puna in evidenta liniile corpului si bijuterii mari,exagerate.
Doritori:Nicoleta Dimulescu si Ana Serban.

Personaj 5:Este vesela,se imbraca haios,fumeaza,nu-i pasa c cred altii despre ea.
Doritori:Nicoleta Dimulescu si Adina.(Colegiul Economic Ion Ghica)

Personaj 6:Se imbraca foarte bine,nu prea foloseste farduri,ajunge sa fie destul de naiva,are o voce calda,copilaroasa,este mereu intelegatoare.(este una dintre prietenele Patriciei).
Doritori:Magda Raceanu,Roxana Voicu,Georgescu Diana.

Personaj 7:Ii plac accesoriile,le poarta chiar si atunci cand este la scoala,,folosind farduri stridente.Este foarte distrata,in lumea ei(Coprezentatoare.)
Doritori:Laura(Buciumeni) si Ana Serban.

Personaj 8:Are o pasiune pentru ciocolata,este distrata,se imbraca cu gust si are codite.-face parte din Clubul Victorirosilor.
Doritori:Oana(Buciumeni) si Adina(Colegiul Economic Ion Ghica)

Personaj 9:Are aerul unei fete indragostite,rade mereu,nu are rabdare,vorbeste prea mult.Are parul cret si o floare la ureche mereu.(Coprezentatoare).

Doritori:Larisa Negutescu.
Personaj 10:Este galant,se imbraca si vorbeste frumos.Stie sa se faca placut,este sincer si intelegator.

Doritori:George Catangiu si Alexandru Danila.
Personaj 11:Este calm,educat,este tipul de om glumet,ce impresioneaza prin calitatea vocabularului.
Doritori:George Catangiu si Alexandru Danila.

Personaj 12:Este complexata,se aranjeaza mereu,exagerand mai tot timpul.Se plange ca ar fi grasa.desi ii cam place sa fie complimentata.
Doritori:Diana Georgescu,Adina(Colegiul National Economic Ion Ghica),Oana Marin.

Personaj 13:Este alturi de pritena ei(12),este comunicativa,incearca s-o ajute moral.
Doritori:Oana Marin,Leonida Dascalu,Bianca Mircea,Diana Georgescu.

Pentru cei care vor mai multe informatii cu privire la cele de mai sus,ma pot gasi la adresa de mess deja cunoscuta.
Pentru cei care vor sa se mai inscrie la probele pentru film o pot face pana la vacanta in care sarbatorim Pastele,tot la adresa de mess.
Scenariul cu modificarile facute,il puteti cere tot atunci cand mai doriti si alte informatii.

Libertate 11-Prieteni

Ce-ar fi lumea fara prieteni?Un Titanic rupandu-se in doua,o furtuna puternica ce distruge totul in cale,intuneric,tristete,singuratate....
Asta simtea si Jess,iar atunci cand o presupusa prietena o trada,ca sa zic asa,era cat se poate de dezamagita.Nu intelegea de ce oamenii care se gandesc atat timp la un plan diabolic gen"cum sa o scot pe colega-mea intr-o lumina prosta in fata baiatului pe care-l place"(pentru ca fie vorba intre noi,invidia este atat de mare,cum este o persoana mai placuta cum "pac" sa-i dam una in moalele capului),de ce nu s-au gandit la un plan prin care sa le faca o bucurie parintilor,sau bunicilor,sa aduca putina lumina,bucurie in jurul lor,dar nu....in niciun caz...lasa ca e mult mai usor sa facem rau decat bine...
Ne-am plafonat,privim superficial,lucrurile simple,aparent neimportante,sunt de o semnificatie puternica,dar avem nevoie de ochi,si mai ales de ochii sufletului,pentru ca asa sunt se spune,ochii sunt oglinda sufletului...Suntem dependenti de o anumita persoana,de ce trebuie sa ne spuna cineva atunci cand gresim,de ce nu ne dam singuri seama.si ideal ar fi inainte sa o comitem,constiinta noastra sa lucreze rapid si sa ne impiedice sa aducem suferinta.Dar,"constiinta"ce cuvant complicat...Ne trebuie exercitiu,pentru a putea face ceva, avem nevoie de exercitiu,normal,dar intotdeauna vom alege calea cea mai usoara,calea care nu ne da batai de cap...evident...ce- s alea?...

Viata ei,devenea mult mai frumoasa,si asta pentru ca avea cu cine sa vorbeasca despre "N" lucruri,avea incredere,comunicau,lucrul cel mai important alturi de respectul reciproc.
"Emily,hai la etaj"-Jess,prima pauza.
"Emily,hai sus!"-Jess,a doua pauza.
"Emily,hai sus!"-Jess,a treia pauza.

"Mult timp mi-a luat sa-mi dau seama de ce tot vrea sa urce in fiecare pauza,dar in fiecare pauza.In fiecare zi de scoala,in fiecare pauza,o gaseai pe holul de la etaj,vorbind,razand,si iar vorbind.Imi placea s-o vad asa,nu stiu de ce,dar imi placea enorm."-Emily
"Aveam nevoie sa petrec mult timp cu acea persoana minunata,si nu-s doar cuvinte,nu e doar impresia mea subiectiva,e realitatea.Aveam asa mari emotii cand stateam in fata lui,mereu vorbeam cu mine in timp ce-l ascultam,si-mi ziceam"sa nu cumva sa rosesti","sa nu cumva sa razi isteric","sa nu cumva sa..","sa nu cumva sa...".Mi se parea ca sunt o carte deschisa,dar decat sa fi ramas inchisa,mai bine asa."-Jess.
"Stiam ce simte,si cred ca si eu simteam,pentru ca mereu eram gelos cand o vedeam ca vorbeste si cu alti baieti,si nu intelegeam de ce.Voaim sa vorbeasca numai cu mine,bine,stiu ca suna suuper posesiv,dar asta imi doream."-Nicolas.

Si,pentru ca nu pot rata un lucru foarte important legat tot de relatia celor doi,si pe care trebuie sa vi-l spun,este acela ca,desi erau prieteni,lucru pe care si ei il credeau,lucru pe care voiau sa-l creada toti,eu nu-l pot crede.Poate ca exteriorul spunea altceva decat spunea interiorul,dar ochii lor vorbeau,nu se poate ,altfel povestea lor s-ar fi rezumat doar la o simpla prietenie,dar aceasta s-a amplificat,creionad astefl, o poveste unica,speciala,doar a lor,si pe care nu o vor intelge multi.
Asadar,erau prieteni,sa spunem,prieteni intimi,pentru ca lui i-a dezvaluit secretele ei,pentru ca in el a avut incredere,pentru ca in el a gasit o persoana minunata,o persoana calda,o persoana speciala.(11)

...Va urma...

Din nou pe scena

Azi,noi, victoriosii,ne-am aflat din nou pe scena,iar de aceasta data pe scena Palatului National al Copiilor din Bucuresti,unde am realizat o parada de costume populare,acestea din urma apartinand Cistinei Ilie,si de asemenea am interpretat doua melodii de grup,si anume,'Foaie verde spic de grau' si 'Dorule caine turbat'.Ne-am bucurat de o prezenta numeroasa in randul spectatorilor,care de asemenea ne-au apaudat la scena deschisa,semn ca am patruns in inimile lor.
Alaturi de noi,au mai fost in acest recital ansamblul 'Alegretto",coord.Adriana Codreanu,Radu Chirita,Stelian Coman,si ansamblul "Asteria" al Asociatiei Grecilor din Romania,coord.Olimpia Bandea.
A fost o zi frumoasa,plina,si am avut din nou ocazia sa vad ceva diferit si extraordinar.
Multumiri profesorilor mei,Viorica si Victor Mihalache.

Iata unde va puteti vota favoritii de cate ori vreti si la ce ora vreti! scoalamicilorvedete.blogspot.com

Ar fi trebuit

...

Tu!Ar trebui sa stii

Ca nimic nu este bine.

Si tot tu,ar trebui sa stii ca arde,

Ca mai sunt putine zile,

Si-am sa dispar,cum ai disparut

Clipe,zile,ani de-a randul,

S-o sa vezi ce ai pierdut,nu doar pe mine,

Ci tot ce-odata ai avut.

Iti spun,chiar de nu-ti mai pasa,

Si nimeni nu te poate-ntoarce din al tau drum,

Sa stai,s-asculti,ultima-mi vorba,

Ultimul meu fir de gand...

C-o sa aflii doar atunci,

Ce fel de zile am trait,

Si poate-atunci o sa-ntelegi,

Scenariul trist,si o sa plangi.

Cautarea ta va-ncepe,

Dar eu voi fi demult plecata.

Nu fizic,dar sufleteste,

Ma vei mai gasi doar moarta.

S-o sa implori,s-o sa promiti,

Asa cum bine stii sa faci,

Dar n-am sa vin decat fizic,

Fiindca sufletul mi- e mort si-ngropat.

Te invinovatesc de moartea sufletului meu!

Dar vreau sa stii ca te iubesc,

Oricat mi-a fost,mi-e, si-mi va fi de greu.

N-o sa vreau nimic din ce-mi promiti!

O sa vreau doar sa-ti arat,

Cum roata vietii se-ntoarce,

Si n-am sa caut intr-o carte

Cum sa-ti dau mancare,apa sau poate lapte.

Si-o sa vezi ce-ai refuzat,

Si-o sa te apuce jalea,

Si-o sa-ti vrei singur moartea,

Desi nu asta este calea.

O sa-nchizi ochii.Firul vietii

Se va despica.

Vei plange singur,si vei cauta

Mult dorita,dar imposibila,

Alinarea ...din partea mea.

Un capriciu?O rautatea din partea-mi?

Mi se pare putin spus.

Este viata,care-ti cere socoteala,

Pentru tot ce ai facut.

Si nu vei sti niciodata

Ceva din cele de mai sus,

Daca voi pleca inainte de vreme,

Pentru ca atunci,

Va fi si mai greu de dus...

Ce anume?Singuratatea,

Cea de care te feresti,

Va veni si langa tine,

S-o sa intelegi doar atunci,

Ce inseamna sa petuiesti.

Un "iarta-ma","promit",

Vorbe aruncate-n vant,

Nu-ti vor folosi in niciun fel,

Si asta,incepand de acum!

Ar fi trebuit

Poezii.2.

Mamei mele...

Mama mea

Grijile te-apasa,iar

Zambetul iti piere.

Somnu-ti devine chin,

Iar ziua plangi,dar in tacere...

Macar daca-ai tipa din cand in cand,

Si poate te-ai mai-ndeparta

De raul ce-ti inunda trupul,mintea,

De raul ce-ti distrugere linistea.

Zambet trist,suflet chinuit,

Pana cand sa mai astepti?

Totul e deja jucat,

Si,preferabil e sa pierzi.

Dar nu pe tine,ci pe ei,

Cei care te-au asuprit,

Cei care nu-ti recunosc

Roadele pe care le-ai muncit.

Nu visa,n-ai cum sa schimbi.

Omul cum se naste,moare.

Poate doar la-nfatisare,

Ca in suflet,e prea tarziu pentr- o schimbare.

Pentru mama

Impovarata de griji te-am vazut mereu.

Niciodata zambind cu adevarat.

Nu pentru ca n-ai vrea sa zambesti,

Dar parca totul iti este conditionat.

Insa frumusetea sufletului tau,

Ti-a lasat mama chipul intact.

Si ma rog sincer la Dumnezeu,

Sa mi te lase, precum mi te-a lasat.

Dintr-o multitudine de cuvinte,

Nu stiu care ar fi cel mai potrivit,

Ca sa-ti multumesc,mama draga,

Pentru viata ce mi-ai daruit.

Tie...cu durere

Cum as putea candva uita,

Ochii tai,privirea ta.

Cum as putea uita candva,

Primul sarut,rasuflarea ta.

Cum sa te pierd prin lumea rea?

Cand tot ce am,sunt zambetul,iubirea ta.

Cum sa te-alung din visul meu?

Cand nu m-as dezlipi de tine,

Cum nu m-as dezlipi de Dumnezeu.

Cum sa nu te strig?

Cum sa nu te-ating?

Cand tu mi-ai alungat durerea

Si noptile albe ce mi-au distrus puterea.

...P.B.

Mini-Festival Grigore Vieru

Azi,la Columna Tv,toti am recitat poezii scrise de regretatul Grigore.Cristina Ilie a impresionat recitand pentru Grigore,o poezie impresionanta scrisa de eternul Paunescu.
Alex,Micul-Mare show -man,a fost si el prezent,caracterizat de o nerabdare specifica candva lui Radu Iordache,ce probabil o sa-l vedem cat mai curand in filmele de la Acasa Tv,lucru pentru care inca o data trebuie apreciat si nu numai el,dar si omenii din "umbra"lui,Meme(bunica),parintii,profesorii Victor si Viorica Mihalache.
De asemenea,Laura a fost o frumosa cenusareasa,invitandu-ne la vals prin cantecul ei,iar Oana cea imbujorata a cantat si ea o noua si frumoasa melodie.
Ioana,micuta Shakira,a impresionat si ea prin cantecul ei nou,"Fata de pastor".
La finele emisiunii Grupul Victorioaselor,flori de primavara,au cantat una dintre melodiile cu care ne vom prezenta pe 19 la Bucuresti,"Dorule,caine turbat".

Impreuna

Impreuna am fost si astazi,noi,cei din Clubul Victoriosilor,la Aninoasa unde am avut repetitii,si unde ne-am bucurat de prezenta unui primar francez.

Domnul Victor , Cristina si domnul Emil,condusi de domnul Pedro se afla la Bucuresti la ziua lui Cristian Alungulesei,a carui zi de nastere este de fapt pe 14 februarie,dar si-o sarbatoreste azi,si avand in vedere acest lucru vreau sa-i urez si eu un calduros la multi ani,multa sanatate,fericire si noroc!

Poezii

Ce va pasa?

Ce va pasa voua,

Oameni ca mine,

Ca sufletul mi-e greu,

Ca noaptea nu dorm bine?

Ce va pasa voua,

Cu totul la-ndemana

Ca noaptea nu mi-e noapte,

Ca ziua mi-e minciuna?

Ce va pasa voua,

Cei fara de griji,

Ca dupa luni e marti,

Ca intr-o clipa totu-mi este gri?

Ce va pasa voua,

Oameni..aparent ca mine,

Ca zambetul mi-e trist,

Ca totul mi-e minciuna?

Spun

Ar fi fost rentabil

Sa nu aflu adevarul,

Ar fi fost rentabil

Sa raman copil,

Traind in lumea asta,

Spaima,dar si chinul

Se tot plimba veseli

Zi si noapte,noapte,zi.

Nu pot spune ca-s perfecta,

Ca totul mi s-ar cuveni.

Ca numai eu sunt dreapta,

Ca pot fi aceeasi zi de zi.

Am mintit si eu,si n-as fi vrut,

Insa viata m-a obligat.

Dar nu,nu o sa va rog a ma intelege,

Si da,va rog sa ma criticati.

P.B.

Libertate 10-"Mesaje"

"Vorbeam industrial prin mesaje.Era pentru prima data cand faceam asa ceva.Ma ascundeam sa nu ma vada cineva,ma rog cu exceptia mamei,careia ii spuneam TOT.Mi-era groaznic de rusine,dar ii spuneam,si capatam si mai multa incredere in el,in Nicolas.Incepeam sa-l iubesc,era pentru prima data cand simteam asa ceva"-marturiseste Jess.

Ei bine,daca viata ar fi numai armonie si culoare....daca ar fi numai prietenie,soare...daca....
Pentru ea,acesta era modul prin care se rupea de lumea ei,cea in care avea de suferit..si mult.
Pentru ea,Nicolas incepuse sa fie nu doar un simplu prieten,o simpla afinitate,ci o comoara nepretuita.Isi dorea atat de mult sa o pastreze langa ea mereu si mereu,cu toate ca tinea sa pastreze ascuns acest lucru,si asta pentru ca ii era teama.
Iar avea acel sentiment,un gol urias in stomac,atunci cand se gandea si se simtea totodata pe Imensul care se rupea in doua.Isi punea involuntar mana pe piept simtind astfel cum inima i se zbuciuma,cum respiratia ii devenea grea,cand simtea ca-si pierde picioarele,la gandul ca l-ar putea pierde..l-ar putea indeparta...

"Nu m-am putut abtine,vazand ca el imi da mesaje destul de sugestive,si care desi ma bucurau imens,fiind si frumos construite,ma faceau sa-mi amintesc de situatia mea.Mi se parea imposibil ceea ce simteam,credeam ca trebuie sa-i pun capat...voiam sa-l enervez,si l-am enervat atat de tare candva incat l-am facut sa creada ca nu ma intereseaza.Apoi,tot mie nu mi-a convenit,si facand pe suparata si nevinovata,i-am sters numarul(nu cred ca stie),dar apoi l-am rememorat...Iar simteam acel gol..imens...si nu-mi era bine....
Stiu ca i-am zis "promite-mi ca nu te vei indragosti de mine"..dar cred ca mesajul a fost dat prea tarziu....Adica,atat de cruda sa fie lumea incat sa separe doi tineri indragostiti...
NU mai stiu ce mi-a raspuns....chiar nu-mi mai amintesc..cert e ca n-a renuntat...si nici eu...si mintea si inima imi spuneau acelasi lucru....sa lupt!!
Unul din lucrurile cele mai dragute a fost si inca este faptul ca ne porecleam.Nu va pot spune cum,pentru ca tine acest lucru doar de noi doi,si in plus ar mai avea viata farmec fara putin mister?"-Jess..

Va urma..

Clubul Victoriosilor,cei de azi,cei de ieri,impreuna spre viitor

NU putea sa fie altfel decat frumoasa editia de azi,unde platoul a fost plin de chipuri frumoase si luminoase,de suflete curate,ochi minunati si calzi,loc in care ne-am bucurat si de prezenta "Falnicului Stejar",domnul Ion,nea' Ion,veterean de razboi ce are:7 copii, 24 nepoti,26 stranepoti,familia sa avand in total cu gineri si nurori un numar de 84 de persoane,si care se bucura sa aiba in buchetul vietii sale 100 de flori.



Am cantat,pentru si cu prietenii nostri din tara,oferindu-le astfel telespectatorilor momente de neuitat inca o data.Toti au impresionat prin frumusete,stil,voce remarcabila,caldura sufletesca.



A fost greu sa ne despartim,ce-i drept,pentru putin timp,pentru ca pe 19 ne vom revedea,dar veti vedea atunci de ce anume,dar asa este cand te atasezi de persoane minunate.



Desi,Mini-Tabara "Scoala Micilor Vedete" s-a incheiat,pentru ca,ma repet,ce-i frumos se duce repede,sau cel putin asa ni se pare,fiindca privim subiectiv trecerea timpului,care de fapt este acceasi mereu,ne pregatim pentru alte proiecte ce cu siguranta va vor ajunge la inima.

Mini-tabara

De vineri ne tot distram muncind la Clubul Victoriosilor.Au venit si prietenii nostri din tara si ne-am bucurat mult sa-i avem din nou aproape.
AM facut repetitii impreuna cu ei,am inregistrat impreuna cu ei,am facut poze cu si pentru ei,am mancat cu ei la masa din nou,am dansat langa ei,iar maine ii vom avea si in cadrul emisiunii Clubul Victoriosilor.
Se spune ca tot ce este frumos se duce repede,si asa este,dar niciodata nu vor pleca acele clipe din sufletul nostru,vor fi acolo,fiecare perla,fiecare suras,fiecare clipa petrecuta alaturi de cei dragi noua...niciodata nu vor pleca,chiar daca timpul trece,chiar daca distanta este mare,este vorba de sufletul fiecaruia si de cum se agata de fiecare amintire...acest lucru tine de fiecare persoana...

Libertate 9-Amalia

"Prostii!!!Cine ar putea sa mi spuna ca toti sunt buni,ca tot acesti "toti" te apreciaza pentru ceea ce esti si ca tot acesti "toti"iti sunt alaturi neconditionat...Prostii!!Prostii!!
Cea mai mare durere este dezamagirea,cand crezi cu putere intr-o persoana,si aceasta din urma te dezamageste in ultimul hal...CUm sa nu fii nepasator?Cum?Ma invata si pe mine cineva?"-acestea fiind vorbele lui Jess dupa ce a trebuit sa trversese din nou o etapa importanta din viata ei...

Trebuia sa povesteasca cuiva..cuiva in care putea sa aiba incredere..dar cui?LUcrurile cu acel baiat erau la fel..nimic nou,absolut nimic,pana in acea saptamana.
In acele zile ale saptamanii fusese cea mai fericita.Descoperise ceva!Nicolas se ducea in fiecare pauza la clasa de langa cea a Amaliei,la B,acolo avea prieteni.Profitand de acest lucru,Jess,se ducea si ea in fiecare pauza acolo impreuna cu Emily.NU putea fi mai fericita.Il vedea,ba chiar vorbau,pentru ca se strangeau in fata claselor si formau un cerc de oameni,mai mult sau mai putin cunoscuti.SE concentra sa ramana cu picioarele pe pamant cat putea.Dar nu se putea stapani..se uita in continuu la el..ii sorbea fiecare miscare..ii iubea zambetul si ochii pe care desi nu-i vedea foarte bine,ea credea ca sunt verzi.NU va spun!Devenise atat de interesata de acest baiat incat ea l-a bagat in lista de prieteni la mess.Renuntase la unul dintre presupusele ei principii,cam invechit putin,dar care reusise sa-i atraga si mai mult atentia lui Nicolas.
"imi amintesc faptul ca primul lucru pe care mi l-a spus a fost "esti frumoasa!Ma si bucurasem ca el facuse aceasta remarca,desi eu nu credeam asta,dar in acelasi timp ma si intrigase putin cele spuse de el.M-am dus fuga la mama si i-am povestit.ea a ras.Am ras si eu si m-am decis sa vorbesc in continuare cu el pe mess.la finele discutiei,cand si-a luat noapte buna,si eu la fel,mi-a trmis un pupic":*".Tin minte ca nu am vrut si pace sa-i dau vreunul.Nici in acea seara,nici in urmatoarea,nici in cealalta,si asa mai departe.."

"Jess,mergi la petrecerea organizata de fosta noastra scoala?"-Amalia
"Da,mi-ar placea,mi-ar placea foarte mult!cand e?"
"Maine,la ora 19.00"-Amalia
"Suuper!O sa-mi iau schimburi la mine"-Jess.
"Unde mergeti?"-Nicolas
"La petrecerea organizata de fosta noastra scoala si de unde e si...ea"-Amalia
"Ea?"-Jess.
"Prietena mea"-Nicolas.
"In acel moment imi picase cerul in cap.Ce mai puteam face?Eram disperata!Avea prietena?Nu puteam sa cred.Adica de ce n-ar avea?Simteam ca ma ustura gatul si pieptul,simteam cum imi ard,si mainile la fel,voiam sa fug si sa plang,imi muscam buza de jos,eram nervoasa,simteam cum ma fac mica si rosie,era o povara atat de grea,iar credeam ca m-am dat de gol...incercam sa ma adun..dar nu era chip..priveam in gol...Toata chestia a durat cateva secunde,dupa care mi-a revenit sufletul la loc,pentru ca el a continuat sa vorbeasca pe un ton care nu parea sa fie deloc afectat."
"Bine,nu mai suntem impreuna,am luat o pauza."-Nicolas.
"Am rasuflat usurata.dar totusi..o pauza.Ce insemna asta?Ca s-ar putea reimpaca?Ar fi cazul sa ma dau la o parte si sa-l uit,mi-am zis,nu vreau sa stric ceva.."

"Jess,promite-mi ceva!"-Nicolas.
"Ce anume?"-Jess.
"Nu,promite-mi!!te rog!"
"Bine...promit!-Jess.
"In seara asta,imi dai numarul tau de telefon"
"ce?..NU..."
"M-am rugat toooata saptamana,ce-i asa de rau in asta?te rog!!!"
"Off,bine.."

Au mers la petrecere,cele doua fete,foste colege de generala,au dansat,iar la sfarsit,telefonul Amaliei a sunat.Era Nicolas.
"Da?Ai venit?Hai ca o sa cobor acum!Ce?Ce sa-i zic?AA ok.."-Amalia
"Jess,tu ai cu cine sa mergi acasa?"-Amalia
"Da,vine mama!"
"Vezi ca s-a suparat pe tine,pentru ca nu i-ai dat numarul de telefon.."-Amalia
"da?..Pai..o sa vad...cum o sa fac..aa..du-te te asteapta.."

Mai ramasese cateva minute in hol,gandindu-se ce sa faca.Apoi,hotarata,a luat telefonul,a sunat-o pe Amalia,i-a cerut numarul,si tot statea pe ganduri.

"Pana m-am hotarat ce sa fac,mama venise.Am coborat.I-am spus cele intamplate.Ea din nou a ras.Off...nu stiam ce sa fac in acele momente.Cu cateva minute sa ajungem acasa,am trimis repede un mesaj la numarul lui de telefon,ce suna cam asa,"Buna,sunt eu,acesta este numarul meu de telefon".Tot eu cedasem.Ah aveam nervi.Imi parea ca ma citeste,ca stie ce simt.Ahh ce nervi aveeammmm!!!!
Tin minte ca in acea seara,am vorbit mult prin mesaje,dar cele pe care nu le voi uita,au fost cele in care el mi-a scris"Mi-e dor de tine...",iar eu i-am raspuns,cu o durere in inima ce ma domina,ce-mi domina sentimentele de bucurie din acea clipa in care el mi-a spus ca-i este dor de mine,ca"Nu ar trebui sa-ti fie dor de mine."

..va urma..