Succes in "Mica Roma"

Eforturile depuse de catre Cristina Ilie si de catre mine,au fost rasplatite,anume,amandoua am luat mentiune la sectiunea "Creatie",iar la interpretare,Cristina premiul 1,iar eu,premiul III.
TRebuie sa-i multumim domnului Victor,pentru ca ne-a ajutat foarte mult la repetitii!!!

Dupa ce-am ajuns in Targoviste,nu puteam lipsi de la emisiunea Clubul Victoriosilor,asa ca am fost prezenti,si unde ne-au impresionat copiii de la gradinita,care i-au adus,mai mult ca sigur,o mare bucurie lui I.L.Caragiale.

Dupa terminarea emisiunii,am plecat imediat la petrecerea privata din Fieni,unde am antrenat distractia alaturi de Cristina,domnul Victor,si domnul Pedro.Petrecerea a tinut sase ore,ore in care copii s-au aratat a fi bucurosi,pentru ca eram acolo.

Blaj

Bun gasit,Blaj!

Dupa ce am plecat din Ploiesti Vest la ora sapte fara zece de dimineata,am ajuns,dupa sapte ore facute cu trenul,si la Blaj in judetul Alba Iulia.

In tren,un pusti simpatic,Mihai, ne a atras atentia,intrand apoi in vorba cu noi,ba chiar lasandu ne sa i facem poze.

Drumul a fost placut,am facut si poze.iar astfel timpul a trecut mai repede.

Ajungand in Blaj,am fost sa ne cazam,iar apoi am vizitat orasul impreuna cu Luminita Avram si cu cativa dintre castigatorii selectiei pentru Festivalul Ocrotiti de Eminescu,festival la care atat eu cat si Cristina vom participa maine.

Alaturi de domnul Victor,de Cristina,de castigatorii selectiei,si de ghidul nostru,Luminita Avram,am vizitat,Campia Libertatii,Teiul lui Eminescu,Biserica greco-catolica Sf.Treime.AM vazut de asemenea si scoala in care a invatat Eminescu,Stejarul lui Avram Iancu.

La multi ani!

Luna ianuarie mi-a adus in dar sarbatoriti dragi mie,anume,domnul Victor(21 ianuarie),ROxana(22 ianuarie),George(25 ianuarie) si Melissa(26 ianuarie).

Vreau sa le urez multa sanatate,fericire,realizari pe plan profesional,si nu numai,noroc si le mai doresc sa fie invidiati,pentru ca au de ce sa fie.

Sa-i invidieze toooata lumeaaaaa.

Eu,vreau sa le multumesc pentru ca au aparut in viata mea,vreau sa le multumesc pentru faptul ca ma inteleg,si le urez din toata inima un siincer la multi aniiiii:*:X!!!!

Libertate 6-Allyah

Cand te simti singura,cand te simti pustiita,cand vezi negru in fata ochilor,si iar iti apare in minte imaginea imensului rupandu-se in doua,iar acum,tu cazi in marea spumoasa,unde esti inghitita,si de unde te zbati sa iesi,dar o furie te trage inapoi,iar puterile te lasa,ce ma poti face?Apa mult prea rece iti ingheta trupul,ti-l strabate,ajungand cu repeziciune la inima....Faci ochii...mari...mari..lacrimi par a curge siroaie peste obrajii reci ..pana cand...pana cand..Pana cand o barca vine in ajutorul tau.

Inconstienta,cu trupul tremurand din toate incheieturile,tragi disperata de o patura,ca sa te incalzesti.Multi oameni se agita in jurul tau,dar nu-i auzi,si intr-un final ajungi sa nu-i mai vezi,pentru ca obosita,fiindu-ti supta vlaga din tine de apa neinduplecata,adormi cu gandul de a vedea din nou rasaritul.

ASta e modul in care se simtea acum Ea.Avea liberatate,avea prieteni,avea o MAMA,avea parte de momente unice,dar ii lipsea ceva-dragostea.
Multi spuneau"acum?dragoste..nu..nu se poate".
De ce?de ce?Cand ai o limita,cand stii sa separi lucrurile,cand iti daruiesti sufletul complet,iar nu si mintea,cand poti sa ai o persoana care sa-ti fie si amic,si prieten,si frate,si iubit,care e problema?

De fapt,ea era foarte speriata.Repezea orice gest care nu era la locul lui,pentru ca ea,nu asa vedea iubirea.
Cand se gandea la iubire,se gandea la Eminescu.SE gandea cat de mult a asteptat iubirea langa lac,iar faptul ca cea din urma nu a aparut,a provocat in suflet o puternica lovitura,o dezamagire,sa tresari de fiecare data cand trestia se misca in bataia lina a vantului,sa simti fiorii cum te cuprind cand atunci cand vezi lacul agitandu-se....
Se gandea cat de mult a suferit.Avea tot,o cariera,o minte stralucita,dar un trup sarac...
"oamenii conteaza,se gandea,faptul ca ii avem langa noi,ar trebui sa ne dea de gandit,si sa-i pretuim,fiindca viata iti ofera multe surprize,mai mult neplacute,pentru ca pe cele placute,ti le faci singur"

La liceu venise o colega noua,Allyah.Era foarte frumoasa,parul ii era roscat,era vopsita-a zambit lung atunci cand a vazut-o-avea ochii de culoarea caramelului,un trup suplu,frumos creionat".
Ea,profitand de faptul ca noau colega voia sa cunoasca liceul,aceasta merge cu ea.La un moment dat, il vede.NU stie ce forta Divina a determinat-o ca in acel moment sa-si dea parul pe spate si sa afiseze un zambet pe cat de timid,pe atat de stralucitor.Il mai vazuse.I se spusese numele lui,dar nu-l retinuse.Ii inspira incredre,si de fiecare data cand venea la liceu isi dorea sa-l vada,sa schimbe o privire cu el..un zambet..
Si el o cunostea,mi-a spus,si profitand de acest lucru,o opreste .
"Buna"-el.
"Buna"-ea.
"Aaa...Jessica,nu?"-el
"Da...Ea e Allyah-prietena mea,e noua in liceu"-ea
"Incantat"-el,"Jess,aaa,imi dai si mie id-ul tau?"-el
"Aaaa NU"-ea.zambind cu toata fata,mai ales de chipul nedumerit pe care-l facuse El.

Teama de a nu fi in rand cu toate, determinat-o sa raspunda un "nu"plin de farmec,plin de veselie,ca si cum ar fi fost un "da".De fapt,chiar un "da" era,dar unul mascat..ba chiar a reusit sa vorbeasca in continuare,din dorinta de a masca teama,dar si necazul care o macina,fiindca spusese acel"nu".
"Daca il vrei atat de mult ,ia-l tu.sa mergem Allyah."-Jess
Ea pleca fara a se mai uita inapoi....cert e ca-i ardea inima de bucurie si se simtea "calda",simtea cum se trezeste din lesin,si ca "patura" primita pentru ca trupu-i rece sa se incalzeasca,a facut o minune...

MIhai Eminescu

Sa ne pastram traditia!Sa ne pastram esenta!sa ne pastram pe noi!Sa ne remarcam,producand un impact pozitiv asupra omenirii!Poporul roman poate!

Sa nu-l uitam pe Luceafar,pe purul melancolic,pe sufletul misterios ca un cer instelat unde domneste Luna.

Duminica,pe 16 ianuarie l-am serbat si noi,victoriosii,pe eternul Mihai Eminescu,recitand poezii in memoria lui.

Radu cel Mic a impresionat recitand fragmente din Scrisoarea a III-a si de asemenea,Patricia cea Mica,ce a recitat 24 de strofe din Luceafarul.

Noi toti ne-am bucurat sa fim prezenti la cea de a III-a editie a Mini Festivalului Mihai Eminescu,unde ne-am bucurat sa avem alaturi de noi o tanara de 16 ani,din Slobozia,ce e impresionat prin voce si prin frumusete,Diana Serban.

Libertate 5

Intr-o zi,se hotari sa se vopseasca.Voia o schimbare,voia ceva indraznet,voia ceva care sa-i dea si mai multa incredere,voia sa ramana aceeasi,dar cu ceva diferit.

Avand o prietena foarte buna,de altfel,cea mai buna,o ruga pe aceasta s-o vopseasca.



"Vreau blonda"

"Bine,este deciza ta."



Vizibila fiind schimbarea,multi nu o mai recunosteau,multi se uitau ciudat,multi criticau,multi considerau ca i-ar fi stat mult mai bine ca inainte sau invers,ca acum ii sta mai bine,decat inainte.

Din atatea auzite..ce sa mai creada..Oricum,ea se baza mult pe sfaturile pritenei sale,asadar,daca acesteia din urma i se parea a fi o schimbare reusita,totul era ok.

Chiar se intreba cateodata"da' ce?asta e o schimbare doar exterioara,nu interioara.Ce legatura are asta cu principiile mele,cu idealurile mele,cu munca pe care trebuie s-o depun,cu sufletul meu.DEci,care-i problema pan' la urma?Sunt tot eu,doar cu o alta culoare a parului.Nu tre' sa te uiti crucis la mine pentru ca nici extraterestru nu sunt,si nici nu voi deveni,asa peste noapte,sau la o anumita ora din noapte".



DE fapt,pentru ea este un mister notiunea de "limita".In ce sens?Nu intelege de ce oamenii amesteca lucrurile,de ce nu le separa,si sa le imbine atunci cand este nevoie.Adica,vopsindu-se si-a oxigenat si creierul,sau cum?

De ce nu e munca,munca si distractia,distractie.Adica una e sa faci un lucru bun,muncit,facut cu placere de care sa te bucuri,si cu care sa bucuri pe altii eventual,facut totodata cu drag,pentru ca,daca acolo unde nu-i pasiune,nu-i placere,acolo nici n-o sa iasa ceva bun,si alta e sa faci totul la caterinca.
SE mira atat de des pentru ca unii copii,unii adolescenti iau viata ca pe "ceva"de care nu prea le pasa atat de mult.S-au gandit cumva ce vor sa faca mai departe cu viata lor?SE zice ca este bine sa traiesti prezentul,sa lasi trecutul,ce-a fost,a fost,iar viitorul se construieste oricum cu fiecare clipa ce trece.Asadar,sa traiesti decat prezentul...dar,ea crede cu desavarsire in faptul ca trecutul unei persoane este important doar pentru simplul motiv , acela fiind urmatorul:trecutul creioneaza personalitatea unui individ.Cand spunem "trecut"avem senzatia de "departe".saptamana trecuta o traiai "in prezent",azi,maine,peste un an,peste doi,n-o mai traiesti decat in suflet,daca ti-a ramas acolo,evident...
Cand a implinit 18 ani,era foarte speriata,tocmai de aceste lucruri:impunerea limitelor si modul de a trai.Apoi s-a gandit.DEcat sa-si mai stoarca nervii cu dorul de amintiri,cu decizii cateodata mult prea stricte,si-a propus sa traiasca fiecare clipa intr-un mod cat mai frumos(incerca),avand o idee de baza in ceea ce priveste Trecutul,respectiv,in ceea ce priveste Viitorul:clipa este cea mai importanta,si nu mai poate fi intoarsa,candva dusa,dusa ramane....

Stiti?pana si vopsitul are o limita.Una vizibila,ca sa-i zic asa,si una care se "simte",anume.Trebuie sa ai grija cat de des te vopsesti,pentru a nu se arde parul,sau stiu si eu sa trebuiasca sa tunzi o buna parte din el,pentru ca este vizibil afectata,si de asemenea, cand te vopsesti,iti schimbi doar culoarea parului,nu pe tine,nu sufletul tau...

Libertate 4

Scapase intr-o lume noua.Era libera si nu-i venea sa creada,si desi era adevarat,si desi intelegea acest lucru,se simtea mereu urmarita,se gandea de "N' ori inainte sa faca un lucru,ceea ce era si bine,dar cateodata si rau,pentru ca acea impulsivitate dintr-un anumit moment,nu poate fi intotdeuna una care sa duca la rau.

Simtea cum pe strada toti ochii sa atintesc asupra ei,cum toata lumea ar sti unde ea se duce,gadea intr-o maniera cam...nici nu stiu care-i cuvantul potrivit,dar oricum,acel fel ii facea mai mult rau decat bine.Toata viata ei,pana in acea zi cand gustase pentru prima data din liberatate,fusese fortata sa gandeasca la fel ca ceilalti,ca el,daca avea o altfel de parere,pentru ceilalti,pentru el,semnifica faptul ca"este clar ca are ceva cu mine".Desi poate ii treceau o mie si una de lucruri prin cap,bune,nu le putea pune in practica,de fapt ceilalti gandeau pentru ea,el gandea pentru ea,ideile ei nu erau luate in considerare,si trebuia sa taca.

Oricum ea se gandise ca-i va fi destul de greu sa se adapteze noului stil de viata,si isi propusese s-o ia incet,sa nu se loveasca prea brutal de toate lucrurile noi petru ea.
Toata viata se considerase un robot,dar acum era cazul sa schimbe acest lucru si sa profite din plin de fiecare secunda,pentru a se gandi cum sa schimbe aceasta lume,in mai bine,si evident,se gandise sa inceapa in primul rand cu ea,sa se bazeze pe ea,sa fie independenta,sa aiba propriile decizii,sa stie sa asculte de sfaturile primite,sa aiba responsabilitatea propiilor acte,sa aduca fericire tuturor,iar atunci cand va primi o palma,sa intoarca si celalalt obraz.

Stiti?Cu fiecare pas facut,asemana tot mai mult stituatiile in care era pusa cu zdrobirea imensului.Ruptura Titanicului in doua,imaginea privind oamenii care incercau sa se agate disperati de orice,doar or scapa cu viata,ii erau deopotriva vii in minte,in suflet.
Cerea cateodta prea mult de la oameni...Adica,si-a dat si ea seama ca ,pentru a fi inteles perfect,trebuie sa treci printr-o situatie identica,si cum ea nu dorea nimanui rau,prefera sa ramana neinteleasa...

Trebuia la un moment dat sa renunte la ceva foarte imporatnt pentru ea,lucru ce-o darama,normal,dar asta trebuia sa faca,pentru a nu da nastere la alte discutii.Multi ar spune ca ar fi existat si o cale de mijloc,dar asa cum a spus,"trebuie sa fii eu,ca sa ma intelgi",asadar prefera comentariile de acest fel,decat altele...
Altadata i se spunea "NU" tot la ceva la care aspira,si ii erau taiate aripile....dar viata merge mai departe,cu sau fara acel lucru pierdut...

Era vorba de rabdare...rabdarea pe care ea trebuia sa o aiba...Sa nu mai astepte atat de mult din partea celorlalti,sa nu mai fie surprinsa cand cineva o lasa la greu,sa nu mai ceara omului ce n-are.cateodata credea ca ea este la un nivel atat de scazut fata de altii,dar pusa in diferite situatii cu aceesi,constata faptul ca lucrurile nu sunt chiar asa...

Oricum...desi ea are niste ani acum..la fel de pesimista e....iar sufletul ii va ramane nevindecat orice ar face...Si totusi...de ce trebuia ea sa se simta vinovata pentru greselile altora?

va urma....