Libertate 7-Emily

Imaginati-va o avalansa de frunze.Frunze de orice culoare.Iar tu esti in mijlocul acelei furtuni.Te zbati sa prinzi o frunza,dar aceasta se inalta tot mai sus..si nu reusesti sa prinzi,dar iar incerci,si iar incerci,dar nimic...
Te lasi invinsa?Ce faci?Sufletul tau iti spune sa nu lasi ca sentimentele de melancolie sa se arate,dar nici sa pari exagerat de bucuroasa..ar fi ca si cum te-ai demasca in timp ce vrei sa pari alta,deci nu ti ramane sa fii decat tu..in continuare,in mijlocul acelei avalanse...singura..pentru ca nimeni nu stie,nimeni nu te ppoate ajuta,dar nici nu vrei acest lucru..parca si dintr-un sentiment de teama...

SE lupta cu ea ca sa nu arate ce simte"de sa nu prelungesc acesta clipa?de ce sa fac eu primul pas?de ce sa-i arat eu ca -l plac si nu el?dar,trebuie sa fie cat se poate de normala...sa nu ma pierd vreodata in fata lui.."

Nu prea avea cum sa se piarda,pentru ca il vedea foarte rar din cauza pauzeleor mult prea scurte,nu avea id-ul lui,si nici vreun numar de telefon.Si cum sa-l ceara ea lui,sau mai mult altcuiva?De ce sa para ea cea interesata?Se multumea cu un "buna"discret,aparent nepasator,dar care ascundea o dorinta nebuna de a vorbi ceva mai mult,simtea un lucru ciudat pentru acest baiat,ii inspira incredere,si inca ceva..ceva mare..mult prea mare ca poata intelege in acel moment...
Il cauta pe baiatul necunoscut in fiecare pauza,ii cauta privirea senina ce o facea sa se simta in siguranta.I se parea atat de bizar ca simte acest lucru,mai mult si pentru ca nu-l cunostea,nu-i cunostea nici macar numele...
"Jess.hai pana la A."-Emily-colega de clasa
"La A?Ok."
"Trebuie sa merg pana la Amalia,si sincer,mi-e cam rusine sa merg singura"-Em.
"NU-i problema!Stai linistita!"
Au mers destul de repede,si-au traversat coridorul lung si-au ajuns la A.
"Te astept afara,eu nu mai intru"
"ok,nu dureaza mult"
Jess se rezema de perete,si astepta linistita,uitandu-se in gol,mi-a marturisit ca parca se rupsese de acea lume....

"Bau"
"AAA"-a icnit.
"Ce faci Jess?"Jess,nu-i asa,am zis bine, nu?
Era el...ramasese nemiscata,se uita direct in ochii lui..ii fusese dor de ei..simtea ca tocmai prinsese o frunza din furtuna ce-o ametea,furtuna ce parea sa nu-i dea nicio sansa..
"Eram blocata.Mi-am adus aminte ca trebuie sa ascund tot ce simt,dorinta de a-l vedea,de a vorbi cu el,tot,tot,dar mi s-a parut ca in acel moment am fost o carte deschisa la pagina dorita."-marturiseste ea.
"Buna,da,Jess"
"ce mai faci?Nu te-am mai vazut..."
"Aaaa..."
"Nicolas."
"Nicolas,asa,scuza-ma dar nu stiam cum te cheama."
"NU-i nimic."
"Eu,sunt bine,cu scoala"
"Aaa..si eu...Zi-mi,nici acum nu-mi dai id-ul"
"AAAa...."
"Jess..hai..aa scuze vorbeai.."-Emily.
"NU-i nimic,hai sa mergem"
"Si..id-ul"
"Pai...trebuie sa plec...mai vorbim"..
.....Va urma....