Sentiment puteric,ce isi plimba veninul prin tot trupul,si pe care il conduce catre inima.Este sfasietor,te domina,te conduce cum vrea.Esti un pion,nu poti controla ceea ce simti.
Asa se simtea si ea.O durea rau in piept,dar nu striga,tinea pentru ea.dar simtea ca nu mai poate,ca trebuie sa vorbeasca cu cineva,dar cu cine?
"Mama...vreau sa ti zic ceva.."
"Da,Jess,spune-mi!"
"Cred..cred ca-mi place cineva..."
"Da?Cine e?:
"Pai.mai acum cateva zile nici macar nu stiam cum il cheama,dar acum,stiu,il cheama Nicolas.Atat stiu despre el..."
"Nu am vazut o persoana mai intelegatoare ca mama mea.Puteam vorbi orice cu ea,desi mi-era cam rusine,ii spuneam orice,nu ma feream deloc,aveam nevoie de cineva alaturi de mine,iar ea era persoana potrivita.Nu ma asteptam..credeam ca n-o sa ma lase,dar acum imi dau seama,cum sa mi conditioneze sentimentele,sa mi le interzica,ar fi fost meschin.A fost langa mine mereu."-marturiseste Jess.
Iar nu-l mai vazuse de ceva timp.Ii venea sa tipe,era atat de dureros,simtea cum o coplesesc aceste sentimente,se simtea moale,radea cam fortat,si se concentra,incercand sa se ajute cumva,sa invete.Invata si se linistea,mai uita,parca,dar cand lasa caietul,iar isi aducea aminte.
"Era foarte greu,nu puteam invata la nesfarsit,oboseam.trebuia sa ma mai si opresc,si iar imi aducem aminte de el.Apoi,imi spuneam,daca ma tot gandesc la el,de ce sa simt durere si nu fericire?Off,dar era distanta dintre noi,era faptul ca nu vobeam mai deloc,nici macar nu-l vedeam,ma hraneam cu o iluzie,cu o imagine ce mi se parea ca se sterge cu fiecare clipa ce trece.Privirea lui,trupul zvelt,hainele pe care si le potrivea de atat bine,cu gust...Mi-era dor,foarte dor.In imensitatea liceului,in marea de oameni,eu il cautam cu privirea,iar faptul ca nu izbuteam sa-l gasesc,macar sa-l privesc si nimic mai mult,era foarte dureros"-marturiseste Jess.
Sa fii liber,inseamna si responasbilitate,modul in care percepi viata,princiipile pe care ti le formezi,si pe care incerci sa le urmezi cu strictete,drumul pe care il alegi,oamenii din viata ta in calatoria impresionanta numita VIATA...
..va urma....
Credinta vede invizibilul , crede incredibilul ,
si primeste imposibilul!
Thursday, February 3, 2011
Wednesday, February 2, 2011
Libertate 7-Emily
Imaginati-va o avalansa de frunze.Frunze de orice culoare.Iar tu esti in mijlocul acelei furtuni.Te zbati sa prinzi o frunza,dar aceasta se inalta tot mai sus..si nu reusesti sa prinzi,dar iar incerci,si iar incerci,dar nimic...
Te lasi invinsa?Ce faci?Sufletul tau iti spune sa nu lasi ca sentimentele de melancolie sa se arate,dar nici sa pari exagerat de bucuroasa..ar fi ca si cum te-ai demasca in timp ce vrei sa pari alta,deci nu ti ramane sa fii decat tu..in continuare,in mijlocul acelei avalanse...singura..pentru ca nimeni nu stie,nimeni nu te ppoate ajuta,dar nici nu vrei acest lucru..parca si dintr-un sentiment de teama...
SE lupta cu ea ca sa nu arate ce simte"de sa nu prelungesc acesta clipa?de ce sa fac eu primul pas?de ce sa-i arat eu ca -l plac si nu el?dar,trebuie sa fie cat se poate de normala...sa nu ma pierd vreodata in fata lui.."
Nu prea avea cum sa se piarda,pentru ca il vedea foarte rar din cauza pauzeleor mult prea scurte,nu avea id-ul lui,si nici vreun numar de telefon.Si cum sa-l ceara ea lui,sau mai mult altcuiva?De ce sa para ea cea interesata?Se multumea cu un "buna"discret,aparent nepasator,dar care ascundea o dorinta nebuna de a vorbi ceva mai mult,simtea un lucru ciudat pentru acest baiat,ii inspira incredere,si inca ceva..ceva mare..mult prea mare ca poata intelege in acel moment...
Il cauta pe baiatul necunoscut in fiecare pauza,ii cauta privirea senina ce o facea sa se simta in siguranta.I se parea atat de bizar ca simte acest lucru,mai mult si pentru ca nu-l cunostea,nu-i cunostea nici macar numele...
"Jess.hai pana la A."-Emily-colega de clasa
"La A?Ok."
"Trebuie sa merg pana la Amalia,si sincer,mi-e cam rusine sa merg singura"-Em.
"NU-i problema!Stai linistita!"
Au mers destul de repede,si-au traversat coridorul lung si-au ajuns la A.
"Te astept afara,eu nu mai intru"
"ok,nu dureaza mult"
Jess se rezema de perete,si astepta linistita,uitandu-se in gol,mi-a marturisit ca parca se rupsese de acea lume....
"Bau"
"AAA"-a icnit.
"Ce faci Jess?"Jess,nu-i asa,am zis bine, nu?
Era el...ramasese nemiscata,se uita direct in ochii lui..ii fusese dor de ei..simtea ca tocmai prinsese o frunza din furtuna ce-o ametea,furtuna ce parea sa nu-i dea nicio sansa..
"Eram blocata.Mi-am adus aminte ca trebuie sa ascund tot ce simt,dorinta de a-l vedea,de a vorbi cu el,tot,tot,dar mi s-a parut ca in acel moment am fost o carte deschisa la pagina dorita."-marturiseste ea.
"Buna,da,Jess"
"ce mai faci?Nu te-am mai vazut..."
"Aaaa..."
"Nicolas."
"Nicolas,asa,scuza-ma dar nu stiam cum te cheama."
"NU-i nimic."
"Eu,sunt bine,cu scoala"
"Aaa..si eu...Zi-mi,nici acum nu-mi dai id-ul"
"AAAa...."
"Jess..hai..aa scuze vorbeai.."-Emily.
"NU-i nimic,hai sa mergem"
"Si..id-ul"
"Pai...trebuie sa plec...mai vorbim"..
.....Va urma....
Te lasi invinsa?Ce faci?Sufletul tau iti spune sa nu lasi ca sentimentele de melancolie sa se arate,dar nici sa pari exagerat de bucuroasa..ar fi ca si cum te-ai demasca in timp ce vrei sa pari alta,deci nu ti ramane sa fii decat tu..in continuare,in mijlocul acelei avalanse...singura..pentru ca nimeni nu stie,nimeni nu te ppoate ajuta,dar nici nu vrei acest lucru..parca si dintr-un sentiment de teama...
SE lupta cu ea ca sa nu arate ce simte"de sa nu prelungesc acesta clipa?de ce sa fac eu primul pas?de ce sa-i arat eu ca -l plac si nu el?dar,trebuie sa fie cat se poate de normala...sa nu ma pierd vreodata in fata lui.."
Nu prea avea cum sa se piarda,pentru ca il vedea foarte rar din cauza pauzeleor mult prea scurte,nu avea id-ul lui,si nici vreun numar de telefon.Si cum sa-l ceara ea lui,sau mai mult altcuiva?De ce sa para ea cea interesata?Se multumea cu un "buna"discret,aparent nepasator,dar care ascundea o dorinta nebuna de a vorbi ceva mai mult,simtea un lucru ciudat pentru acest baiat,ii inspira incredere,si inca ceva..ceva mare..mult prea mare ca poata intelege in acel moment...
Il cauta pe baiatul necunoscut in fiecare pauza,ii cauta privirea senina ce o facea sa se simta in siguranta.I se parea atat de bizar ca simte acest lucru,mai mult si pentru ca nu-l cunostea,nu-i cunostea nici macar numele...
"Jess.hai pana la A."-Emily-colega de clasa
"La A?Ok."
"Trebuie sa merg pana la Amalia,si sincer,mi-e cam rusine sa merg singura"-Em.
"NU-i problema!Stai linistita!"
Au mers destul de repede,si-au traversat coridorul lung si-au ajuns la A.
"Te astept afara,eu nu mai intru"
"ok,nu dureaza mult"
Jess se rezema de perete,si astepta linistita,uitandu-se in gol,mi-a marturisit ca parca se rupsese de acea lume....
"Bau"
"AAA"-a icnit.
"Ce faci Jess?"Jess,nu-i asa,am zis bine, nu?
Era el...ramasese nemiscata,se uita direct in ochii lui..ii fusese dor de ei..simtea ca tocmai prinsese o frunza din furtuna ce-o ametea,furtuna ce parea sa nu-i dea nicio sansa..
"Eram blocata.Mi-am adus aminte ca trebuie sa ascund tot ce simt,dorinta de a-l vedea,de a vorbi cu el,tot,tot,dar mi s-a parut ca in acel moment am fost o carte deschisa la pagina dorita."-marturiseste ea.
"Buna,da,Jess"
"ce mai faci?Nu te-am mai vazut..."
"Aaaa..."
"Nicolas."
"Nicolas,asa,scuza-ma dar nu stiam cum te cheama."
"NU-i nimic."
"Eu,sunt bine,cu scoala"
"Aaa..si eu...Zi-mi,nici acum nu-mi dai id-ul"
"AAAa...."
"Jess..hai..aa scuze vorbeai.."-Emily.
"NU-i nimic,hai sa mergem"
"Si..id-ul"
"Pai...trebuie sa plec...mai vorbim"..
.....Va urma....
Monday, January 31, 2011
Succes in "Mica Roma"
Eforturile depuse de catre Cristina Ilie si de catre mine,au fost rasplatite,anume,amandoua am luat mentiune la sectiunea "Creatie",iar la interpretare,Cristina premiul 1,iar eu,premiul III.
TRebuie sa-i multumim domnului Victor,pentru ca ne-a ajutat foarte mult la repetitii!!!
Dupa ce-am ajuns in Targoviste,nu puteam lipsi de la emisiunea Clubul Victoriosilor,asa ca am fost prezenti,si unde ne-au impresionat copiii de la gradinita,care i-au adus,mai mult ca sigur,o mare bucurie lui I.L.Caragiale.
Dupa terminarea emisiunii,am plecat imediat la petrecerea privata din Fieni,unde am antrenat distractia alaturi de Cristina,domnul Victor,si domnul Pedro.Petrecerea a tinut sase ore,ore in care copii s-au aratat a fi bucurosi,pentru ca eram acolo.
Friday, January 28, 2011
Blaj
Bun gasit,Blaj!
Dupa ce am plecat din Ploiesti Vest la ora sapte fara zece de dimineata,am ajuns,dupa sapte ore facute cu trenul,si la Blaj in judetul Alba Iulia.
In tren,un pusti simpatic,Mihai, ne a atras atentia,intrand apoi in vorba cu noi,ba chiar lasandu ne sa i facem poze.
Drumul a fost placut,am facut si poze.iar astfel timpul a trecut mai repede.
Ajungand in Blaj,am fost sa ne cazam,iar apoi am vizitat orasul impreuna cu Luminita Avram si cu cativa dintre castigatorii selectiei pentru Festivalul Ocrotiti de Eminescu,festival la care atat eu cat si Cristina vom participa maine.
Alaturi de domnul Victor,de Cristina,de castigatorii selectiei,si de ghidul nostru,Luminita Avram,am vizitat,Campia Libertatii,Teiul lui Eminescu,Biserica greco-catolica Sf.Treime.AM vazut de asemenea si scoala in care a invatat Eminescu,Stejarul lui Avram Iancu.
Friday, January 21, 2011
La multi ani!

Luna ianuarie mi-a adus in dar sarbatoriti dragi mie,anume,domnul Victor(21 ianuarie),ROxana(22 ianuarie),George(25 ianuarie) si Melissa(26 ianuarie).
Vreau sa le urez multa sanatate,fericire,realizari pe plan profesional,si nu numai,noroc si le mai doresc sa fie invidiati,pentru ca au de ce sa fie.
Sa-i invidieze toooata lumeaaaaa.
Eu,vreau sa le multumesc pentru ca au aparut in viata mea,vreau sa le multumesc pentru faptul ca ma inteleg,si le urez din toata inima un siincer la multi aniiiii:*:X!!!!
Monday, January 17, 2011
Libertate 6-Allyah
Cand te simti singura,cand te simti pustiita,cand vezi negru in fata ochilor,si iar iti apare in minte imaginea imensului rupandu-se in doua,iar acum,tu cazi in marea spumoasa,unde esti inghitita,si de unde te zbati sa iesi,dar o furie te trage inapoi,iar puterile te lasa,ce ma poti face?Apa mult prea rece iti ingheta trupul,ti-l strabate,ajungand cu repeziciune la inima....Faci ochii...mari...mari..lacrimi par a curge siroaie peste obrajii reci ..pana cand...pana cand..Pana cand o barca vine in ajutorul tau.
Inconstienta,cu trupul tremurand din toate incheieturile,tragi disperata de o patura,ca sa te incalzesti.Multi oameni se agita in jurul tau,dar nu-i auzi,si intr-un final ajungi sa nu-i mai vezi,pentru ca obosita,fiindu-ti supta vlaga din tine de apa neinduplecata,adormi cu gandul de a vedea din nou rasaritul.
ASta e modul in care se simtea acum Ea.Avea liberatate,avea prieteni,avea o MAMA,avea parte de momente unice,dar ii lipsea ceva-dragostea.
Multi spuneau"acum?dragoste..nu..nu se poate".
De ce?de ce?Cand ai o limita,cand stii sa separi lucrurile,cand iti daruiesti sufletul complet,iar nu si mintea,cand poti sa ai o persoana care sa-ti fie si amic,si prieten,si frate,si iubit,care e problema?
De fapt,ea era foarte speriata.Repezea orice gest care nu era la locul lui,pentru ca ea,nu asa vedea iubirea.
Cand se gandea la iubire,se gandea la Eminescu.SE gandea cat de mult a asteptat iubirea langa lac,iar faptul ca cea din urma nu a aparut,a provocat in suflet o puternica lovitura,o dezamagire,sa tresari de fiecare data cand trestia se misca in bataia lina a vantului,sa simti fiorii cum te cuprind cand atunci cand vezi lacul agitandu-se....
Se gandea cat de mult a suferit.Avea tot,o cariera,o minte stralucita,dar un trup sarac...
"oamenii conteaza,se gandea,faptul ca ii avem langa noi,ar trebui sa ne dea de gandit,si sa-i pretuim,fiindca viata iti ofera multe surprize,mai mult neplacute,pentru ca pe cele placute,ti le faci singur"
La liceu venise o colega noua,Allyah.Era foarte frumoasa,parul ii era roscat,era vopsita-a zambit lung atunci cand a vazut-o-avea ochii de culoarea caramelului,un trup suplu,frumos creionat".
Ea,profitand de faptul ca noau colega voia sa cunoasca liceul,aceasta merge cu ea.La un moment dat, il vede.NU stie ce forta Divina a determinat-o ca in acel moment sa-si dea parul pe spate si sa afiseze un zambet pe cat de timid,pe atat de stralucitor.Il mai vazuse.I se spusese numele lui,dar nu-l retinuse.Ii inspira incredre,si de fiecare data cand venea la liceu isi dorea sa-l vada,sa schimbe o privire cu el..un zambet..
Si el o cunostea,mi-a spus,si profitand de acest lucru,o opreste .
"Buna"-el.
"Buna"-ea.
"Aaa...Jessica,nu?"-el
"Da...Ea e Allyah-prietena mea,e noua in liceu"-ea
"Incantat"-el,"Jess,aaa,imi dai si mie id-ul tau?"-el
"Aaaa NU"-ea.zambind cu toata fata,mai ales de chipul nedumerit pe care-l facuse El.
Teama de a nu fi in rand cu toate, determinat-o sa raspunda un "nu"plin de farmec,plin de veselie,ca si cum ar fi fost un "da".De fapt,chiar un "da" era,dar unul mascat..ba chiar a reusit sa vorbeasca in continuare,din dorinta de a masca teama,dar si necazul care o macina,fiindca spusese acel"nu".
"Daca il vrei atat de mult ,ia-l tu.sa mergem Allyah."-Jess
Ea pleca fara a se mai uita inapoi....cert e ca-i ardea inima de bucurie si se simtea "calda",simtea cum se trezeste din lesin,si ca "patura" primita pentru ca trupu-i rece sa se incalzeasca,a facut o minune...
Inconstienta,cu trupul tremurand din toate incheieturile,tragi disperata de o patura,ca sa te incalzesti.Multi oameni se agita in jurul tau,dar nu-i auzi,si intr-un final ajungi sa nu-i mai vezi,pentru ca obosita,fiindu-ti supta vlaga din tine de apa neinduplecata,adormi cu gandul de a vedea din nou rasaritul.
ASta e modul in care se simtea acum Ea.Avea liberatate,avea prieteni,avea o MAMA,avea parte de momente unice,dar ii lipsea ceva-dragostea.
Multi spuneau"acum?dragoste..nu..nu se poate".
De ce?de ce?Cand ai o limita,cand stii sa separi lucrurile,cand iti daruiesti sufletul complet,iar nu si mintea,cand poti sa ai o persoana care sa-ti fie si amic,si prieten,si frate,si iubit,care e problema?
De fapt,ea era foarte speriata.Repezea orice gest care nu era la locul lui,pentru ca ea,nu asa vedea iubirea.
Cand se gandea la iubire,se gandea la Eminescu.SE gandea cat de mult a asteptat iubirea langa lac,iar faptul ca cea din urma nu a aparut,a provocat in suflet o puternica lovitura,o dezamagire,sa tresari de fiecare data cand trestia se misca in bataia lina a vantului,sa simti fiorii cum te cuprind cand atunci cand vezi lacul agitandu-se....
Se gandea cat de mult a suferit.Avea tot,o cariera,o minte stralucita,dar un trup sarac...
"oamenii conteaza,se gandea,faptul ca ii avem langa noi,ar trebui sa ne dea de gandit,si sa-i pretuim,fiindca viata iti ofera multe surprize,mai mult neplacute,pentru ca pe cele placute,ti le faci singur"
La liceu venise o colega noua,Allyah.Era foarte frumoasa,parul ii era roscat,era vopsita-a zambit lung atunci cand a vazut-o-avea ochii de culoarea caramelului,un trup suplu,frumos creionat".
Ea,profitand de faptul ca noau colega voia sa cunoasca liceul,aceasta merge cu ea.La un moment dat, il vede.NU stie ce forta Divina a determinat-o ca in acel moment sa-si dea parul pe spate si sa afiseze un zambet pe cat de timid,pe atat de stralucitor.Il mai vazuse.I se spusese numele lui,dar nu-l retinuse.Ii inspira incredre,si de fiecare data cand venea la liceu isi dorea sa-l vada,sa schimbe o privire cu el..un zambet..
Si el o cunostea,mi-a spus,si profitand de acest lucru,o opreste .
"Buna"-el.
"Buna"-ea.
"Aaa...Jessica,nu?"-el
"Da...Ea e Allyah-prietena mea,e noua in liceu"-ea
"Incantat"-el,"Jess,aaa,imi dai si mie id-ul tau?"-el
"Aaaa NU"-ea.zambind cu toata fata,mai ales de chipul nedumerit pe care-l facuse El.
Teama de a nu fi in rand cu toate, determinat-o sa raspunda un "nu"plin de farmec,plin de veselie,ca si cum ar fi fost un "da".De fapt,chiar un "da" era,dar unul mascat..ba chiar a reusit sa vorbeasca in continuare,din dorinta de a masca teama,dar si necazul care o macina,fiindca spusese acel"nu".
"Daca il vrei atat de mult ,ia-l tu.sa mergem Allyah."-Jess
Ea pleca fara a se mai uita inapoi....cert e ca-i ardea inima de bucurie si se simtea "calda",simtea cum se trezeste din lesin,si ca "patura" primita pentru ca trupu-i rece sa se incalzeasca,a facut o minune...
MIhai Eminescu
Sa ne pastram traditia!Sa ne pastram esenta!sa ne pastram pe noi!Sa ne remarcam,producand un impact pozitiv asupra omenirii!Poporul roman poate!
Sa nu-l uitam pe Luceafar,pe purul melancolic,pe sufletul misterios ca un cer instelat unde domneste Luna.
Duminica,pe 16 ianuarie l-am serbat si noi,victoriosii,pe eternul Mihai Eminescu,recitand poezii in memoria lui.
Radu cel Mic a impresionat recitand fragmente din Scrisoarea a III-a si de asemenea,Patricia cea Mica,ce a recitat 24 de strofe din Luceafarul.
Noi toti ne-am bucurat sa fim prezenti la cea de a III-a editie a Mini Festivalului Mihai Eminescu,unde ne-am bucurat sa avem alaturi de noi o tanara de 16 ani,din Slobozia,ce e impresionat prin voce si prin frumusete,Diana Serban.
Subscribe to:
Posts (Atom)