Poveste

Se spune in basme c-a trait
Demult,demult,pe lume o data
....o simpla fata....

Nu era inalta si nici mica,cu idealuri marete,cu dorinta de a fi mereu prima,cu credinta,si multi prieteni...
Se intreaba adesea unde sunt acele clipe ce timpul le-a transformat in amintiri,unde s-au dus orele de diringentie din generala,unde-i doamna Pantu(doamna,sau diri ,sau doamna diriginta),unde-i Ioana,unde-i Magda,unde-i Roxana,unde-i clasa...?,unde-i domanul Udrescu de care se speriau toti...O macinau aceste lucruri mai ales la inceputul liceului...se va intreba cat de curand unde-i clasa ei de la liceu..cat de curand...se va intreba unde-i mansarda,si unde-s scarile si caloriferul din vis..unde se duc toate..?Unde-s iernile de cand era ea micuta,unde-i albul ce se asternea,unde-i emotia ca vine Mos Craciun?In sufletul ei...si desi sunt atat de aproape..le simte atat de departe,iar intoarcea lor brusca la chemarea unei melodii mai triste,o ravaseste....
Simte fiecare melodie,traieste,numai ea stie cat de intens fiecare sunet,pentru ca trezeste in ea un fluviu de amintiri....O calitate,sau poate un minus,depinde cum este privit acest lucru,pe care il detine,este sensibilitatea....Poate ca mai are si alte...calitati,dar si-o gramada de defecte!
Asadar,sensibilitatea,o face adesea vulnerabila,cateodata puternica,nici eu nu stiu cum sa explic,pentru ca nici ea nu prea stie,doar simte...
Fiecare lucru ce-o inconjoara i se pare frumos.NU poate sa spuna ceva urat despre cineva,sau sa minta,oricat de grav ar fi,tot ar spune adevarul...
Dar e si implusiva..si cateodata greseste enorm,raneste si se certa si se lupta mereu cu acest lucru..spera ca intr-o zi n-o sa mai fie asa!
Iubeste!!!iubeste culorile,serile de vara,apusul si rasaritul soarelui,marea,luna si stelele,balconul Ionaei,liftul,banca din parc,luminita magica ce se stinge in ochii fiecarui copil,in sala de teatru,florile,prietenii,parfumul boabelor de cafea,ciresele,cartile,"marea",familie ei,ochii mamei ei,poeziile,pe voi,chiar daca n-o cunosteti,chiar daca o juecati,chiar si pe Vasilica,ce desi un cos,ce-a avut o viata de fluture,si pe el il iubeste,pentru ca a facut o sa rada,sa simta iar,sa vrea iar acea senzatie....
Ar vrea sa spuna multe,dar ii e frica!Ar vrea sa zboare cu "marea" si sa stea mereu langa "marea"ei,dar mai multi factori o impiedica,si unul ar fi acela ca nimeni nu stie cat iubeste "marea"..."Marea"ei....Ii e dor de ea,si mai ales vara,cand desi ar fi vrut s-o vada,nu prea a putut...
Adora sa faca prajiturele,sau sa vorbesca in engleza cu Ioana,sau sa doarma fetele(Ioana,Magda,Roxana,RoOo,Maria,Steff,Medy)la ea,sau sa vorbeasca cu accent frantuzesc cu Ale..Ale.Xandru..Ale..Ale...Xandru...,sau sa stea intinsa pe iarba cruda si sa priveasca cerul,sa faca poze,sa stea in leagan si sa se dea...sa se dea...sa se dea....Are o legatura speciala cu leaganul...O inalta,ii da speranta,dar ii si genereaza amintiri.Si desi ar vrea sa sara din el,ramane,ca-i bine...plange..ar vrea mai mult si totusi,atat de putin...iubire....
Cere mult?Nu,dar nu-i poti cere omului ce n-are!Se enerveaza si pleaca,omul,asta e...
Iubeste diminetile,de toamna,de iarna,de primavara,de vara,nu conteaza..le iubeste..din multe motive...iubeste luna Mai(II),iubeste ceea ce are,desi ar vrea mai mult,si totusi atat de putin..respect...
Eh...va mai povestesc eu..nu se termina aici..Ii pare rau ca nu mi-a vorbit mai des.ar fi foat atat de bine,chiar daca ii trezea din nou amintiri....